Cu ocazia CeBit 2010 am avut ocazia sa stam de vorba cu domnul Christian Anderka, Platform Architecture Specialist la Intel, si am putut primi cateva raspunsuri destul de itneresante la intrebarile noastre.

lab501: Arhitectura Intel Clarkdale nu a fost chiar un pas complet inainte, are controller-ul de memorie in afara procesorului propriu-zis. A fost luata aceasta masura pentru a avea o rezerva de upgrade pentru generatiile viitoare sau au fost doar prea multe dificultati tehnice pentru a fi gata la timp ?

C. Anderka (Intel): Din perspectiva noastra, daca va uitati la cum a fost Clarkdale proiectat, a fost destul de clar de la inceput ca va trebui sa fie un design cu doua chip-uri, noi a trebuit doar sa ne hotaram ce componente ajung pe ce chip-uri. S-a dovedit ca pentru platforma Clarkdale alegerea optiunii de a avea controller-ul de memorie pe chip-ul grafic e cea mai buna varianta, ne oferea cea mai buna compatibilitate cu infrastructura pe care o aveam deja si in testele noastre performanta memoriei a iesit destul de bine datorita controller-ului de memorie dualchannel. Conexiunea dintre pastila procesorului si pastila cu acceleratorul grafic este foarte rapida si nu s-a simtit nevoia unei interfete mai rapide cu memoria, integrata in pastila procesorului. Sunt de acord, daca ne comparam cu platforma Lynnfield sigur ca performanta memoriei nu e asa de mare, dar la Lynnfield e nevoie de latime de banda pentru 4 nuclee iar la Clarkdale doar pentru 2. Asa ca echipa de proiectare a facut o multime de simulari si a decis ca latimea de banda e potrivita pentru nevoile unui procesor cu doua nuclee; per total credem ca am creat un pachet complet foarte bun, cu un salt de performanta cel putin decent fata de generatia anterioara.

lab501: Intelegem ca generatia urmatoare va fi o arhitectura monolitica, avand si CPU si GPU pe o singura pastila. Controller-ul de memorie va fi conectat in mod logic catre procesorul grafic din chip sau va comunica direct cu procesorul ?

C. Anderka: Ai dreptate, o sa crestem integrarea odata cu generatia Sandy Bridge, asa ca va fi monolitica si va include o multime de componente pe o singura pastila. In mod normal nu obisnuim sa facem cunoscut cum se efectueaza comunicarea intre diferitele portiuni ale chip-ului, insa ar trebui sa va asteptati la o performanta superioara din partea noii generatii. Toate procesoarele din urmatoarea generatie vor fi monolitice si nu va mai fi cazul de vreo diferentiere intre dualcore-uri si quadcore-uri, asa ca daca ar fi sa apreciem ce se va intampla cu controller-ul de memorie acum, e destul de clar. Cu clarkdale a trebuit sa alegem si am ales chip-ul grafic pentru ca avea nevoie mai mare de latimea de banda.

lab501: Tot legat de platforma Clarkdale, care crezi ca e solutia pentru un utilizator care are nevoie de putere de procesoare moderata dar de grafica mai puternica decat solutia integrata ? In cazul asta, aveti vreo forma de a pondera faptul ca utilizatorul plateste pentru chip-ul grafic integrat dar nu il foloseste ?

C.Anderka: Sunt doua feluri de a ne uita la problema asta: felul cum te uiti la ea acum, sau ai putea sa spui “procesoarele Intel vin cu grafica integrata gratuita”. Si daca ne uitam la preturile din trecut, cand aveam grafica integrata in chipset-ul de pe placa de baza, nu e o mare diferenta intre chipset-ul cu grafica integrata si cel fara. De fapt, se gasesc destule exemple unde chipset-urile fara grafica integrata erau mai scumpe decat cele cu. Grafica noastra are cu siguranta cel mai bun raport pret/performanta, nu o cumperi, vine odata cu procesorul. De ce nu oferim un procesor echivalent insa fara grafica integrata ? Daca va uitati la portofoliul Intel o sa vedeti ca e imens, avem atat de multe produse incat daca am incepe sa le oferim si in varianta fara grafica integrata ar ajunge pana la urma sa fie mai scumpe. Pentru ca se pune intrebarea daca intr-adevar ar fi mai ieftin daca ar trebui sa schimbam design-ul, ambalajele, etc, asa ca e mai bine daca o privim din perspectiva ca grafica Intel vine gratuit, o pot folosi sau nu.

lab501: Grafica integrata in Clarkldale nu suporta ultimele standarde precum DirectX 11 sau OpenGL 3.2. Desi aceste lucruri nu sunt importante pe acest gen de chip, solutiile de la AMD au DirectX 10.1 fata de 10 si OpenGL 3.2 fata de 2.1, nu le-ati considerat puncte importante pentru a promova solutia voastra grafica ?

C. Anderka: Noi le numim “tickoff items” (puncte de bifat). Ai o lista cu ele si spui “OK, trebuie sa am asta si asta”. Ai spus deja, cu aceste chip-uri grafice DirectX 11 nu e mare lucru, pentru ca oricum nu poti juca jocuri DX11. Daca ne uitam la solutiile grafice disponibile azi pe piata, daca incerci sa joci un joc DX11 pe vreuna din ele, nu o sa mearga. Sa nu ne amagim, asta e directia in care se merge, lucrurile se schimba, o sa avem o multime de jocuri pana la urma. Insa, ceea ce vreu eu de fapt sa spun e ca numarul de resurse ingineresti sunt limitate – nici chiar Intel nu are o cantitate nelimitata de resurse. Asa ca daca te uiti atent la unde iti poti folosi cel mai eficient resursele si ti-ai da seama ca e nevoie sa pui DX11 atunci ar fi posibil, cu siguranta putem. Dar asa ai  cheltui bani pe tickoff items pentru marketing care in final nu au nici un pic de valoare pentru utilizator. Daca am avea resurse nelimitate am face cu siguranta si asta, daca trebuie insa sa iei decizii legate de cercetare si dezvoltare trebuie insa sa eficientizezi acolo unde chiar conteaza pentru utilizator. Asa ca am hotarat ca in loc sa punem DX11 si sa nu putem oferi performanta din spate necesara, sa ne concentram pe a face playback-ul HD cel mai bun de pe piata, sa ne concentram pe multimedia de pe urma carora utilizatorul poate beneficia intr-adevar in loc sa avem tickoff items de care utilizatorul nu are nevoie. Asta nu inseamna ca in generatii viitoare de chip-uri grafice nu o sa o avem, pentru ca o sa vedem din ce in ce mai multa nevoie de DX11, numai ca o sa o implementam atunci cand o sa aiba sens pentru noi. O sa ne folosim resursele cat mai intelept posibil, si asta a insemnat pentru Clarkdale optimizarea playback-ului HD.

lab501: Cu alte cuvinte, ati preferat sa aveti un produs bun per total in loc sa faceti pionierat cu tehnologii de care utilizatorii nu se folosesc in momentul de fata ?

C. Anderka: Pionieratul de tehnologii e foarte normal, asta facem cu playback-ul HD, asta inseamna pionierat, daca ne uitam in jur o sa vedem ca Intel HD Graphics ofera cel mai bun playback HD de pe piata in momentul asta. Concuram cu placi grafice de 300 de dolari care au miliarde de tranzistori si consuma 150W, si totusi Intel HD Graphics ofera solutia mai calitativa.

lab501: Ca o concluzie, sa inteleg ca AMD au bifat casuta cu DX fara suportul de performanta din spate ?

C. Anderka: Pentru grafica integrata au tickoff items, excelent, dar sa nu ne amagim, chiar daca atunci cand te uiti pe hartie vezi pe o coloana suport DX11 si pe alta nu. In realitate nu conteaza pentru ca daca vei incerca sa rulezi un joc DX11 pe solutia de grafica integrata a concurentului nostru nu o sa arate performanta mai buna decat solutia noastra.

lab501: Nvidia isi promoveaza puternic noua tehnologie Optimus dar Intel nu spune nimic de Optimus, ar trebui sa ne asteptam la o asemenea alianta din partea Intel si cu ATI/AMD ?

C. Anderka: In primul rand, Optimus e o tehnologie a Nvidia. Din ce inteleg – si acum comentez o tehnologie a unui concurent, lucru pe care n-ar trebui sa il fac, iti poti folosi in mod normal grafica integrata Intel iar driverele Nvidia preiau sarcina cand e nevoie de performanta grafica mai buna, de exemplu cand intri intr-un joc: chip-ul Nvidia va randa scena si apoi o va trece prin calea video a chip-ului Intel. Mai e o metoda prin care se poate implementa aceasta comutare, asa o fac alte companii, prin folosirea a doua chip-uri grafice si prin combinarea lor cu ajutorul unor componente speciale de pe placa de baza pentru a scoate semnalul pentru display. Nu pot comenta despre planurile AMD legate de un produs care sa concureze Optimus, pentru ca solutia Nvidia nu e a noastra ci a lor.

lab501: Le-ati dat insa ceva ce au putut folosi …

C. Anderka: N-as merge atat de departe. Nvidia a venit cu o solutie cum sa foloseasca grafica Intel cu propriul lor chip grafic, in propria lor implementare. Ar trebui sa ii intrebi pe AMD daca planuiesc sa foloseasca grafica Intel impreuna cu a lor intr-un mod similar cu ce face nvidia, pentru ca in ambele situatii rolul Intel nu e atat de mare pe cat s-ar crede. De fapt e o problema de implementare; exista o metoda de a folosi grafica Intel impreuna cu un alt chip, metoda in care Intel a fost implicat destul de mult, si o multime de producatori o folosesc, insa aceasta afiseaza un ecran negru pentru cateva secunde in timpul comutarii intre cele doua chip-uri; din ce am citit in review-uri solutia Nvidia nu are aceasta problema. Dupa ce am vazut insa configuratiile Optimus de pe piata nu pot sa nu imi pun intrebarea “care e diferenta intre grafica Intel si unul din chip-urile astea low-end sau mainstream”. Pentru ca pe o mare parte din laptop-urile pe care le-am vazut nu era o mare diferenta daca foloseai acceleratorul grafic discret sau pe cel integrat in CPU, tocmai pentru ca nu s-au folosit chip-uri grafice discrete performante. Pentru mine acest tip de configuratie ar merita doar daca se foloseste un chip grafic foarte puternic in conjunctie cu grafica integrata Intel, pentru ca aceasta poata sa faca orice in afara de gaming. Pentru mine, nu are sens sa combini un chip entry-level cu grafica Intel.

lab501: Toata lumea se astepta ca brandul Core i9 sa isi faca aparitia odata cu noile procesoare Gulftown cu 6 nuclee, mai ales datorita saltului radical de performanta in benchmark-urile multithreaded. Care e motivul pentru care ati ramas la brand-ul Core i7 ?

C. Anderka: N-am zis niciodata ca va fi i9, nu ? Intotdeauna au fost presupuneri ca Intel va numi noul procesor i9. EU personal speram ca nu va fi i9 pentru ca abia ce ajunsesem la o ordine cu i3, i5 si i7 si nu aveam nevoie sa mai adaugam alte cifre; este insa diferentiat de sigla “Extreme”. Tu esti un tip tehnic si te uiti la produs din punct de vedere tehnologic, incearca sa il privesti si din punct de vedere al vanzarilor. Cand oamenii merg sa cumpere ceva ei cauta ceva ce ar putea sa faca ceea ce au ei nevoie, si asa denumirile pe care le avem acum sunt mai justificate. Stiu ca e greu de acceptat asa ceva din punctul de vedere al cuiva care se uita la tehnologia din spate, insa din punct de vedere al clientului – si de asta am facuit aceste alegeri – e corect. Multi oameni se plangeau ca gama noastra de denumiri e foarte complicata si avem prea multe brand-uri si nume pentru produsele noastre. In interiorul companiei au fost facute multe eforturi ca sa reducem numarul de brand-uri si sa consolidam pe cat posibil aceste trei nume: Core i3, Core i5 si Core i7. Daca acum am mai fi adaugat si i9, ar fi devenit totul mai confuz.

lab501: Adica i7 va fi intotdeauna varful de gama ?

C. Anderka: Niciodata n-ar trebui sa spui “niciodata”, dar nu vom vedea un i9 curand, desi stiu ca ne-a tentat, tocmai pentru ca inginerii nostri vad problema la fel ca si tine; e o pastila noua, are mai multe nuclee asa ca e un produs nou si merita un nume nou, tocmai pentru a arata ca e unic. Dar asta era problema Intel in trecut, pentru ca noi cei carora ne plac specificatiile tehnice nu vedem lucrurile ca oamenii obisnuiti. Oamenii obisnuiti vor fi bagati in ceata de 10 brand-uri diferite, si daca am fi adaugat i9 am fi diluat calitatile lui i7. Dar pana la urma, inginerii au obtinut ce-au vrut pentru ca la sfarsitul denumirii a aparut un X, asa ca e Core i7 980X. Daca ne uitam la gama de produse, e mai rezonabil sa reimprospatam, 3-ul, 5-ul, 7-le …

lab501: Intocmai ca modelele BMW …

C. Anderka: Da, bun exemplu, desi n-am vrut sa il spun eu. Dar are mai mult sens asa: stii ca daca iei un 3, ai o idee cam cat de mare e si cat de rapid e, si daca intram mai adanc in specificatii dam de diferite modele cu diferite numere. Sper sa ramanem la asta, i7 va fi numele pentru cel mai rapid procesor Intel pe care il poti gasi.

lab501: Da, insa uitandu-ne la 975 si 980, sunt din clase de performanta complet diferite dar numele e atat de apropiat, unii utilizatori n-ar putea intelege asta. Ar putea chiar crede ca 975 e aproape la fel de rapid ca 980 si dupa ce il cumpara vor vedea ca au 4 nuclee in loc de 6, e pe 45nm in loc de 32nm si asa mai departe.

C. Anderka: In mod normal cand un model nou apare cel vechi dispare, asa ca ar trebui sa fie doar un singur model de top simultan pe piata.

lab501: A fost anularea proiectului Larrabee determinata de ultimele miscari ale Nvidia (intarzierea arhitecturii Fermi, mutarea atentiei de pe performance GPGPU catre platformele portabile), sau doar nu a fost ceea ce trebuia sa fie ? A fost o problema in proiect sau arhitectura, suportul software sau doar partea de fabricare nu e la inaltimea complexitatii chip-ului ?

C. Anderka: Pentru Larrabee am zis ca proiectul nu indeplinea asteptarile pe care le aveam. Asa ca oamenii s-au uitat la acest proiect, s-au uitat la rezultate si am vazut ca proiectul nu era acolo unde trebuia sa fie atunci cand trebuia sa fie. Ce facem acum cu Larrabee va fi folosit de partea de dezvoltare software ca sa activeze ecosistemul Larrabee; nu am hotarat cum vom progresa de acolo, dar daca ne uitam la grafica intotdeauna a fost o parte importanta intr-un PC. Nu am avut un rol important in accelerarea grafica performanta si Larrabee urma sa ne duca acolo; in momentul asta inca studiem proiectul Larrabee si ar trebui ca lumea sa se astepte ca Intel sa nu fi renuntat la cursa pentru performanta grafica pana nu avem o gama de produse clara, coerenta si foarte competitiva. Sunt cateva alegeri pe care le putem face dar nu pot specula legat de ele, una din ele ar putea chiar sa fie continuarea cu proiectul din stadiul in care e acum. O sa mai aducem noutati despre directia in care o luam in a doua jumatate a lui 2010. N-am spus niciodata de ce am oprit proiectul si il analizam, totul poate fi speculatie.