Ziua de 15 ianuarie a reprezentat o dubla aniversare pentru Futuremark Corporation, cel mai mare producator de utilitare pentru analiza si comparatia performantelor sistemelor personale. Astfel, principalul benchmark din portofoliul companiei – 3DMark – a implinit 10 ani de la lansarea primei editii (3DMark99). De asemenea, baza de date online unde pot fi inscrise rezultatele benchmark-urilor Futuremark, ORB, a atins in aceeasi zi o cifra record, nu mai putin de 30 de milioane de rezultate fiind inregistrate in parcursul celor 8 ani de existenta (lansarea a avut loc in martie 2001). In momentul de fata, compania estimeaza ca la fiecare 4 secunde un nou rezultat este adaugat in baza de date. Datorita numarului de rezultate inscrise dar si a vitezei de expansiune, ORB poate fi considerata cea mai mare baza de date care ofera posibilitatea de a compara rezultatele obtinute folosind diverse platforme hardware. Astfel, ORB s-a impus drept cel mai complex instrument pentru masurarea si compararea performantelor sistemelor personale din intreaga lume.

Cu ocazia acestei aniversari, CEO-ul companiei Tero Sarkkinen a facut urmatoarea declaratie:

“Suntem mandri sa aniversam 10 ani de existenta a produsului nostru principal prin atingerea istoricei cifre de 30 de milioane de rezultate inscrise in baza de date. Longevitatea si popularitatea seriei 3DMark au ca motiv principal ajutorul oferit gamerilor in procesul de testare si imbunatatire a performantei platformelor proprii. Accesul instant la o baza de date care contine 30 de milioane de rezultate le ofera acestora posibilitatea realizarii unei comparatii foarte facile intre sistemul personal si alte sisteme prezente in baza de date”

De-a lungul existentei sale, Futuremark a oferit o serie de benchmark-uri performante entuziastilor, gamerilor sau utilizatorilor care sunt curiosi in legatura cu performanta sistemului personal, oferindu-le acestora uneltele necesare pentru a masura si compara performanta sistemelor sau a diferitelor componente incluse in acestea. Mai mult decat atat, produsele Futuremark reprezinta instrumente excelente de analiza pentru presa IT, dar si pentru producatorii din domeniu, fie ca vorbim despre companii producatoare de hardware sau despre designeri de jocuri.

In 1997 – 3DFX lansau Voodoo Rush, combinand un accelerator grafic Voodoo cu un chip 2D, eliminand astfel nevoia de a avea in sistem doua placi separate pentru 2D si respectiv accelerare 3D. Cu ajutorul produsului Riva 128 cei de la Nvidia paseau timid intr-o lume dominata de 3DFX, iar ATI incercau reinventarea seriei 3D Rage Pro, redenumindu-l in Rage Pro Turbo. Nu in ultimul rand, S3 lansau Savage 3D… Finlandezii de la Remedy Entertainment, impreuna cu publihser-ul olandez VNU European Lab, lansau unul dintre primele benchmark-uri grafice destinat utilizatorilor, Final Reality.

Odata cu experienta castigata in urma acestui proiect, cei de la Remedy Entertainment au continuat producerea benchmark-urilor, cu ajutorul companiei MadOnion, in cadrul careia erau actionari.

1998 – Voodoo2 inregistra un real succes in randul consumatorilor,  Nvidia lansau RivaTNT, iar Voodoo Banshee oferea spre sfarsitul anului o solutie 3D accesibila. Pe 26 octombrie 1998 vedea lumina zilei primul exponent al seriei 3DMark,si anume 3DMark99. Acesta oferea suport pentru ultimele tehnologii ale momentului, fiind un benchmark pentru DirectX 6, care se folosea de engine-ul grafic Max-FX (folosit ulterior in jocul Max Payne). In martie 1999 aparea versiunea MAX, care continea imbunatatiri operate asupra continutului acestui test.

1999- 3DFX puneau bazele tehnologiei SLI, primele idei in legatura cu includerea mai multor chipuri grafice pe acelasi pcb isi faceau aparitia, la fel ca si previziunile unui viitor nu tocmai luminos pentru 3DFX. Cu toate acestea, Voodoo3 vedea lumina zilei si in lupta pentru suprematie intrau ATI cu al sau Rage 128 si Nvidia cu excelentul GeForce 256.

3DMark2000 este lansat in decembrie 1999, punand accentul pe capacitatatea placilor video de a realiza calculele necesare functiei Transform & Lighting implementata in DirectX 7.

Anul 2001 gaseste o piata mai saraca cu un producator, 3DFX fiind achizitionati de catre Nvidia. Un producator legendar in minus, dar o serie de produse fabuloase in plus. Astfel, seria GeForce a celor de la Nvidia se bucura deja de un real succes, ajungand la modelul cu numarul 3. ATI se prezenta cu to titulatura schimbata din Rage in Radeon, Radeon 7500 se retragea discret din scena in timp ce Radeon 8500 intra pe piata.

Daca primele doua versiuni s-au bucurat de un succes semnificativ si au cultivat in cadrul utilizatorilor gustul pentru realizarea comparatiilor intre platforme si obtinerea unui scor cat mai ridicat, ce-a de-a treia versiune, lansata in martie 2001, avea sa reprezinte o piatra de hotar in acest domeniu, ramanand pana in zilel noastre unui dintre cele mai indragite dar si unul dintre cele mai complexe benchmark-uri realizate vreodata. 3DMark2001 este constituit din 3 teste DirectX 7 si un test DirectX 8 si introduce posibilitatea testarii folosind full screen anti-aliasing, ca sa amintim doar una dintre functiile foarte avansate pentru acea vreme incluse in acest program. Overclockerii au indragit din start acest benchmark, datorita unor dependente foarte bine stabilite intre fiecare test si anumite componente hardware. Astfel, pentru a obtine un punctaj cat mai ridicat, fiecare componenta trebuie impinsa cat mai aproape de limita, atat procesorul cat si memoria avand un rol crucial in obtinerea unui rezultat cat mai bun. Practic, in afara de Nature, primele 3 teste (de fapt 6, fiecare test fiind rulat de 2 ori pentru un nivel de detaliu diferit) sunt dependente masiv de performanta procesorului si a memoriei si pot evidentia foarte usor instabilitatea acestora. Ultimul test, Nature, pune la grea incercare placile video, constituind multa vreme etalonul pentru un overclocking reusit al acestora. Un ultim considerent foarte interesant….in februarie 2002 aparea update-ul 3DMark2001 SE (second edition) care este considerat in continuare benchmark-ul de capatai de catre majoritatea overclockerilor cu experienta, datorita complexitatii sale.

Ei bine, ne apropiem cu pasi mici de zilel noastre si ajungem in anul 2002, cand MadOnion isi schimba numele in Futuremark. In acelasi an, GeForce 4 preda stafeta seriei GeForce FX, iar competitia se intensifica odata cu lansarea modelelor din seria ATI 9xxx , Radeon 9800 dand serioase batai de cap celor de la Nvidia. Pe fondul intensificarii concurentei intre cele doua companii, ceilalti producatori (S3 de exemplu) paraseau discret scena acceleratoarelor grafice.

In februarie 2003, este lansat 3DMark2003, care implementeaza tehnologia Shader Model 2.0 si reduce considerabil aportul procesorului in calculul scorului final. Ei bine, 3DMark2003 ramane si astazi cel mai stresant benchmark pentru placa / placile video, fiind chiar mai dur decat nou lansatul Vantage din acest punct de vedere. Mai mult decat atat, impactul procesorului in calcularea scorului final este cel mai mic dintre toate titlurile seriei si din acest motiv 3DMark 2003 reflecta cel mai bine avantajele si dezavantajele fiecarei noi arhitecturi care sta la baza unitatilor de procesare grafica, chiar si in zilele noastre. Practic, performantele solutiei grafice folosite sunt cel mai bine evidentiate cu ajutorul acestui benchmark.

2005 – Seria GeForce 6 punea din nou pe tapet ideea folosirii unei configuratii alcatuita din 2 placi video (SLI), si aducea in tabara Nvidia tehnologii precum Shader Model 3.0 si high dynamic range imaging. La mijlocul anului, isi faceau aparitia primele modele din seria GeForce 7. ATI implementa desemenea Shader Model 3.0 si HDR, lansand spre sfarsitul anului seria X1xxx.

3DMark2005 vede lumina zilei in septembrie 2004 si este cel mai scurt benchmark al seriei, ingloband numai 3 teste (Return to Proxycon-tema pastrata din 3Dmark2003, Firefly Forest si Canyon Flight). Cu toate acestea, este primul benchmark care foloseste la maxim avantajele API-ului DirectX 9, folosind Shader Model 2.0 in toate cele 3 teste. Mai mult decat atat, odata cu lansarea patch-ului 1.2.0 este implementata si functia Pixel Shader 3.0. Analizand acest benchmark dintr-un punct de vedere mai pragmatic, putem spune ca este puternic dependent de procesor (de frecventa acestuia, nu de numarul de nuclee) si, probabil datorita modului in care anumite tehnologii sunt inglobate, reprezinta in general teritoriul placilor video ATI.

2006 – Atat Nvidia cat si ATI oferea versiuni imbunatatite ale seriilor lansate anterior, nume precum 7900GTX, 7900GX2, X1950XTX, dar si mai accesibilele 7900GS si X1950Pro tinand capetele de afis ale discutiilor intre fanii celor doua tabere.  Avand un impact major asupra pietei placilor grafice in urmatorii ani, seria 8 a celor de la Nvidia vedea lumina zilei spre sfarsitul anului (noiembrie), aducand in prim-plan un G80 fabulos, care avea sa domine piata pentru o perioada indelungata de timp

Pentru a le oferi un teren de lupta cat mai adecvat noilor tehnologii, 3DMark2006 era lansat in ianuarie 2006. Acesta pastreaza temele folosite in editia anterioara – Return to Proxycon, Firefly Forest si Canyon Flight – si introduce un nou test grafic – Deep Freeze – dar si doua teste dedicate procesorului. Desi pare la prima vedere doar o imbunatatire versiunii lansate in 2005, tehnicile din spatele acestor teste au fost aduse la nivelul anului 2006. Astfel, in primul rand, rezolutia default devine 1280×1024, fata de 1024×768 folosita in ultimele 3 versiuni. In al doilea rand, doua dintre testele Shader Model 2 (Proxycon si Firefly Forrest) au fost imbunatatite prin modificarea algoritmilor folositi pentru a beneficia de facilitatile noilor generatii de placi video dar si prin adaugarea unor surse de lumina suplimentare. Canyon Flight a fost transformat intr-un test Shader Model 3, si a beneficiat pe deplin in urma folosirii tehnicii HDR (High Dynamic Range), la fel ca si nou introdusul Deep Freeze. Nu in ultimul rand, cele doua teste introduse pentru procesor sunt deosebit de stresante si se pot numara printre primele implementari ale unor teste care pot beneficia de pe urma folosirii unei arhitecturi multi-core.  Acest lucru a putut fi observat cu usurinta in momentul aparitiei pe piata a primelor procesoare Quad-Core.

Au trecut doi ani de zile de la lansarea ultimei versiuni, si toata lumea se intreba cand va fi disponibil un nou benchmark, dar mai ales cum va arata si cum se va comporta urmatoarea incarnare a unei serii deja celebre. Intre timp, ATI au avut diverse incercari nereusite de a fura inapoi coroana celor de la Nvidia, printr-o serie mai putin reusita (2xxx). Fiind preluati de catre AMD pe parcurs, strategia companiei s-a schimbat, fiind implementata o noua filozofie constructiva, avand la baza producerea de solutii foarte competitive ca si pret in domeniul mainstream si folosind o solutie multi-GPU pentru a ataca high-end-ul. Astfel ia nastere seria 3xxx, care a culminat cu un exemplu de putere bruta prin 3870X2. Intre timp, Nvidia profita de pozitia obtinuta cu ajutorul arhitecturii avansate oferite prin G80 si diverse modificari ale acestui sunt lansate pe piata sub o noua denumire, seria GeForce 9 avand ca si reprezentant in cadrul mainstream 9800GTX (o reiterare a surprinzatorului 8800GT) dar si un reprezentant pe masura in categoria high-end, solutia multi-GPU numita 9800GX2.  Restul e poveste si il stim cu totii, seria 4xxx a celor de la ATI ofera la mijlocul anului un raport pret/performanta deosebit, in timp de Nvidia ne prezinta G200, optimizat pentru realizarea configuratiilor de tip 3SLI, introduse spre sfarsitul anului 2007. Sfarsitul anului 2008 apartine 4870X2-ului ca si placa video si 3SLI-ului de GTX280 ca si solutie, in timp de inceputul lui 2009 prevede o confruntare foarte interesanta prin lansarea a doua noi produse in tabara Nvidia (GTX 295 si GTX285)

Revenind la mijlocul anului,  3DMark Vantage este lansat pe 23 Aprilie 2008 si aduce cu sine o serie de modificari importante, printre care una destul de neplacuta. Intotdeuna diversele versiuni 3DMark au fost disponibile sub forma unor tipuri de licenta, pronind de la versiunea gratuita si ajungand la versiunea Professional. Cu toate ca in versiunile gratuite se pot rula benchmark-urile si pot fi adaugate rezultatele in baza de date, acestea sunt lipsite de anumite functii care nu afecteaza neaparat scopul principal al testului (obtinerea unui scor). In cazul 3DMark Vantage, versiunea gratuita nu permite decat o singura rulare a bechmark-ului, urmata de vizualizarea rezultatului on-line, ceea ce poate fi de ajuns pentru un gamer curios in legatura cu performanta sistemului dar nu si pentru un overclocker care trebuie sa impinga platforma la maxim.  Astfel, achizitionarea unei licente Basic pentru a putea rula aplicatia folosind preset-ul Performance este obligatorie, ceea ce nu este neaparat o noutate imbucuratoare.  Trecand peste aspectul de natura comerciala, Vantage  foloseste exclusiv API-ului DirectX 10, destinat sistemului de operare Windows Vista. Benchmark-ul contine 2 teste dedicate sub-ansamblului grafic si doua teste destinate procesorului. Astfel, Jane Nash si Calico folosesc smulari de fizica efectuate de catre GPU, lumini dinamice multiple, modele complexe de iluminare ale suprafetelor precum si efecte avansate de ray-tracing (Parallax Occlusion Mapping, Volumetric Fogs.a.m.d.). Cele doua teste grafice streseaza foarte puternic solutiile grafice folosite, in parte datorita complexitatii scenelor redate, dar si a duratei destul de mari. Astfel, singurul test mai solicitant decat Jane Nash si Calico este ultimul test din 3DMark2003, Mother Nature. Cele doua teste destinate procesorului reprezinta de asemenea un progres fata de editia anterioara, 3DMark Vantage fiind capabil sa se foloseasca de tehnologia HyperThreading inlcusa in ultima generatie Intel, impartind calculele in 8 fire de executie pentru un quad-core din seria Intel i7. Mai mult decat atat, cel de-al doilea test destinat procesorului simuleaza o scena cu un continut ridicat de efecte fizice, calculele necesare putand fi realizate de procesor, sau de procesor impreuna cu placa video, in cazul folosirii unei placi video Nvidia cu optiunea Physx activata din drivere. Oricum, pentru a pastra competitia echitabila pentru solutiile ATI, in regim competitional este interzisa inscrierea in baza de date a scorurilor obtinute cu aceasta functie activata in cazul placilor Nvidia.

Au trecut 10 ani de 3DMark, si am ajuns de la 3DMark99, DirectX7 si 640×480, la 3DMark Vantage, DirectX 10 si rezolutii pornind de la 1280×1024. In paralela noastra cu industria acceleratoarelor grafice, am plecat de la Voodo Rush, Riva 128 si ATI Rage Pro Turbo, si am ajuns la 4870X2 si GTX295….

O buna parte din evolutia industriei IT de-a lungul ultimei decade se oglindeste perfect in tehnologiile inglobate in benchmark-urile celor de la Futuremark, nu odata acestia fiind cu un pas inaintea altor dezvoltatori software. 3DMark2001 pregatea utilizatorii pentru DirectX 8, desi majoritatea placilor video ale momentului nu suportau functiile aduse de acesta. 3DMark2006 introducea optimizarea pentru mai multe fire de executie, in timp de 3DMark Vantage este unul dintre putinele programe destinate home-user-ilor care poate beneficia de pe urma HyperThreading-ului. Istoria ne-a invatat ca seria 3DMark are o relevanta semnificativa in procesul de analiza si comparatie al diverselor solutii video, fiind lipsita de multe dintre lipsurile jocurilor actuale. Desigur, aproape nimeni nu isi cumpara o placa video pentru a se “juca” 3DMark. O buna cunoastere a functionalitatii acestor solutii le transforma in instrumente redutabile de analiza, atat din puncul de vedere al comparatiei de performanta cat si din punctul de vedere al depistarii timpurii a unor defectiuni ale diverselor componente care alcatuiesc o placa video. Importanta acestor produse este deseori subestimata de catre utilizatorul normal, dar jurnalistii IT, tehnicienii, game developer-ii sunt pe deplin constienti de avantajele pe care aceste solutii le ofera in munca lor. Dezvoltat in primul rand pentru gameri, dobandindu-si apoi utilitatea si in randul profesionistilor, suita 3DMark are o importanta semnificativa si in cadrul unei a treia categorii de utilizatori ai placilor video – overclockerii. Personal consider ca suita de aplicatii oferita de Futuremark a avut un impact major asupra dezvoltarii overclocking-ului dincolo de granitele impuse de catre eticheta de “hobby”.  Overclocking-ul la nivel profesionist, competitional, a fost impulsionat in parte si datorita seriei 3DMark. Importanta pe care acest fenomen a capatat-o in ultima perioada are la baza o contributie serioasa din partea seriei 3DMark si pentru acestea nu putem decat sa le multumim celor de la Futuremark si sa le uram un rasunator “LA MULTI ANI 3DMARK!!!”.