ATI vs Nvidia, Intel vs AMD, Asus vs Gigabyte, DFI vs Abit, Mushkin vs Corsair, Silverstone vs Lian-Li, Nexus vs Noctua, Thermalright vs Scythe, Evga vs BFG, Seagate vs WD… Suna atat de cunoscut, nu-i asa? La fel ca in orice domeniu, micuta noastra nisa nu este lipsita de animozitati si preferinte personale, care se insinueaza mai devreme sau mai tarziu in orice discutie legata de un produs sau o tehnologie. De fapt, de ce sa ne ascundem dupa deget, acest tip de animozitati garanteaza o reclama (un fel de direct marketing) mult mai mare decat s-ar putea obtine folosind canalele oficiale. Si in ultima vreme, exact pe asta mizeaza si producatorii de hardware, pe popularizarea produselor prin intermediul comunitatilor de fani de pe forumuri. Daca stam sa analizam putin situatia, aceasta strategie este probabil cea mai eficienta, si spun asta tinand cont de o oarecare experienta personala in domeniul advertising-ului. Nu, nu o sa analizez acum acest tip de promovare, nu o sa disecam strategii de promovare, artificii de marketing sau analize de piata care au dus la adoptarea acestui tip de promovare de catre producatori. Exista persoane mult mai competente decat mine care pot face astfel de analize, precum si publicatii mult mai indreptatite sa se ocupe de asa ceva. Noi ne vom ocupa in schimb de esenta acestei miscari, de motorul vital fara de care acest tip de promovare nu ar fi putut exista, adica de consumator. Clientul nostru – stapanul nostru; asta ar fi chintestenta capitalismului, nu-i asa? Sau, clientul nostru… unealta noastra?  Cum e mai corect? Pai haideti sa vedem.

Exista un tip de publicitate, mai enervant si mai eficient decat orice alt tip de publicitate; se cheama testimonial. Ce e un testimonial ma veti intreba? Ei hai, sigur degetul care butoneaza telecomanda v-a dus de 1000 de ori din greseala pe un canal de teleshopping, unde un nene (sau o tanti, in functie de target) v-au povestit cum produsul X le-a schimbat viata, fiind mult mai bun decat “alte produse de pe piata”.  Asta este un testimonial: o persoana (sau mai multe) care povesteste cat de bun si iesit din comun este produsul X. Acum, daca stam si ne gandim la userii din diverse comunitati, nu e asa ca situatia nu va este chiar straina? Nu cumva cutare si cutare user s-au zbatut pe forum ca sa va demonstreze ca X produs este mai bun si mai frumos decat produsul concurentei? Nu-i asa ca v-ati lovit de asta cel putin odata? Nu-i asa ca cineva a vrut cu tot dinadinsul sa va convinga ca o placa video ATI are un raport calitate/pret mai bun decat o placa Nvidia? Nu-i asa ca un alt user a vrut sa va convinga ca procesoarele AMD pot fi aruncate la gunoi, pentru ca Intel bate tot?  Cunoastem cu totii astfel de exemplare, le intalnim in viata de zi cu zi, le aprobam sau le contrazicem, in functie de context. Sunt acele personaje care vor aparea de fiecare data cand vorbim despre brand-ul lor preferat, care vor sustine intotdeuna aceleasi lucruri, care nu exceleaza in nimic, dar se vor implica totusi in orice discutie tangenta macar cu brand-ul/produsul peferat. Ei bine, acestia sunt fanboys, o categorie des intalnita pe internet, simple unelte de marketing ale unor producatori care au inteles prea bine mersul pietei. Cum ii recunoastem mai usor? Pai nu e foarte complicat: majoritatea nu au argumente de provenienta proprie, deci vor abuza de link-uri si citate de pe site-uri “de renume”. Isi vor sustine brand-ul preferat in orice discutie si in orice conditii, aducand argumente care au la provenianta, evident, site-urile despre care vorbeam mai sus. Vor reactiona violent sau ironic fata de cei care au alte pareri si de multe ori vor parea detinatorii adevarului absolut. Ei bine, cred ca pana aici deja ati recunoscut mai multe personaje de care v-ati izbit de-a lungul timpului, precum si metehnele lor. Problema este alta… care este de fapt realitatea?

Pai nu e chiar atat de complicat, realitatea este mult mai frumoasa si mai echilibrata decat o prezinta de obicei fanaticii. Realitatea este ca avem de-a face cu o piata destul de matura, cu departamente de marketing bine pregatite, constiente de situatia din “teren”. Astfel, pozitionarea unor produse pe piata este studiata indelung si nu prea vedem produse concurente in aceeasi gama de pret. In acest fel fiecare producator incearca sa isi evidentieze avantajele, unii mizand pe produse “scumpe dar bune”, altii bazandu-se pe un bun raport calitate pret. In acest fel, fiecare isi asigura o sansa maxima de a indeplini vanzarile asteptate. Practic, pozitionarea este o disciplina in sine, putand duce la succesul sau insuccesul unui anume produs. Desigur, strategiile sunt multe, bine puse la punct si cu un scop bine stabilit dar, asa cum spuneam si mai sus, nu asta ne intereseaza acum. Mai mult conteaza faptul ca, datorita strategiilor producatorilor, cel care are de castigat in final este tot consumatorul. De ce? Pentru ca are de ales dintr-o gama foarte variata de produse, cu preturi foarte variate, alese atent pentru a nu se suprapune cu preturile practicate de concurenta. Si iata cum putem avea placi video foarte puternice la un pret foarte bun, iata cum putem avea placi de baza pentru overclockeri la preturi foarte bune, iata cum oferta este din ce in ce mai variata, acoperind o gama din ce in ce mai mare de posibilitati si nevoi. Iata cum situatia reala este mult mai interesanta si benefica pentru consumator decat o inteleg majoritatea celor care sunt fani ai anumitor companii.

Desi intreaga industrie este lovita de atat de mediatizata recesiune economica, desi companii de renume isi inchid sau isi vor inchide portile, in final, cele doua interese majore ale pietei trebuie sa iasa la suprafata. Pe de o parte avem interesul producatorilor, care trebuie sa vanda, trebuie sa ramana pe piata, trebuie sa obtina profit. La polul opus, avem interesul consumatorilor, care au nevoie de produse cat mai bune la preturi cat mai mici, care au nevoie de servicii post-achizitie de calitate, care au nevoie sa nu scoata bani din buzunar odata la 4-5 luni pentru a-si upgrada platforma. Cele doua grupuri au nevoi diferite, uneori chiar opuse, dar un numitor comun trebuie sa existe deoarece relatia producator-consumator este una simbiotica. Desigur, producatorul este partea implicata activ, avand cel mai mare interes. Rolul sau, pe langa acela de a obtine profit, este acela de a atrage consumatorul, cu ajutorul mai multor strategii specifice domeniului de activitate. Consumatorul, la randul sau, are un rol usor redus, dar deloc lipsit de importanta, atributiile sale principale rezumandu-se la cateva actiuni. In primul rand, in cazul in care un produs nu aduce ceea ce promite sau este pretuit mult peste valoarea sa reala, consumatorul poate blama aceste practici printr-un raspuns negativ, mai concret prin lipsa de reactie in piata (nu va cumpara produsul respectiv) si printr-o reactie negativa la nivel de perceptie a brand-ului, mai concret prin oferirea unui feed-back negativ in cadrul comunitatilor online / blog-uri etc. In al doilea rand, in cazul unui produs merituos, reactia pozitiva a consumatorului se va manifesta pe aceleasi doua planuri, cel financiar si cel al capitalului de imagine. Astfel, un produs care “merita” va avea parte de o vanzare pe masura, dar si de o reactie pozitiva la nivel de opinie in cadrul comunitatilor on-line.  Mecanismul descris mai sus prezinta o desfasurare fireasca a relatiei producator / consumator, benefica in principal pentru cel din urma, iar finalitatea acestui proces natural se poate concretiza prin  succesul companiilor care ofera un grad ridicat de satisfactie al consumatorului si implicit insuccesul celor care nu reusesc acest lucru. Mecanismul este cu atat mai important pentru piata si pentru consumator datorita faptului ca prezenta unui numar cat mai mare de companii care ofera produse de calitate este propice pentru dezvoltarea unui mediu preponderent concurential. Concurenta ar trebui sa fie motorul principal al dezvoltarii pietei, o densitate sporita a producatorilor mari, comparabili din punct de vedere a puterii financiare si al serviciilor oferite va induce automat practicarea unor adaosuri cat mai mici pentru produse de o calitate cat mai mare, datorita mecanismelor specifice concurentei.

Din pacate…situatia ultimilor ani nu mai urmeaza de mult cursul firesc descris mai sus, datorita unui factor foarte important care a intrat in ecuatie si anume publicitatea. Dincolo de impactul direct asupra vanzarii anumitor produse, capitalul de imagine castigat de anumiti producatori s-a dovedit a fi suficient pentru a convinge consumatorul in momentul achizitiei, astfel incat in acest moment avem de-a face cu o situatie pe care o regasim in orice segment comercial, in care puterea numelui, a brand-ului, surclaseaza avantajele sau dezavantajele produsului. Nu ma intelegeti gresit, situatia este perfect normala tinand cont de modul in care s-a dezvoltat piata in ultimii ani, dar se ridica totusi un semn de intrebare legat de factorii de influenta care au dus la proliferarea unor produse care in mod normal nici macar nu si-ar fi gasit locul pe piata in urma cu cativa ani de zile. Si aici ajungem din nou la categoria de consumatori despre care va povesteam la inceput, respectiv fanboy-ii. Dincolo de campaniile de advertising specifice oricarui segment de piata, o caracteristica fascinanta a domeniului IT o reprezinta tocmai prezenta fanaticilor ca si factor formator de opinie in cadrul diverselor comunitati. De fapt, la inceputul acestui articol v-am pacalit si nu v-am oferit definitia completa a acestui specimen uman. Pe langa caracteristicile exprimate la inceputul acestui articol, am omis intentionat cea mai importanta trasatura si anume lipsa discernamantului. Aceasta este trasatura definitorie a oricarui fanboy si de aici apar de fapt problemele. Preferinta pentru un anume brand nu este daunatoare atata timp cat persoana in cauza nu incearca sa isi impuna punctul de vedere din pur spirit de fronda, in detrimentul ratiunii si al bunului simt. O dezvoltare fireasca a pietei implica un factor de dinamism, care implica anumite schimbari. Astfel, un producator incapabil va fi inlaturat, locul sau fiind umplut cu usurinta de un altul apt de a face fata cerintelor pietei si de a duce mai departe procesul firesc al evolutiei prin concurenta. Din pacate, in momentul de fata avem de-a face cu producatori incapabili de a se adapta pietei, care mizeaza pe capitalul de imagine de care dispun in randul consumatorilor si practic nu ofera un progres substantial, incetinind progresul si impiedicand procesul concurential sa se desfasoare asa cum ar trebui. Pentru ca de pe urma unei astfel de situatii cel mai mult profita cel aflat la varf, care isi adapteaza productia si preturile in functie de concurenta, nu neaparat de cerere. Astfel, un producator care nu are o concurenta reala isi va permite comercializarea unor produse cu un pret mult peste pretul de productie si distributie, ba mai mult decat atat, isi va doza eforturile legate de cercetare si lansari de produse noi tocmai in functie de etalonul oferit de veriga slaba a pietei, care nu poate impune un ritm alert al lansarilor si practicarea unor preturi avantajoase pentru consumator. Asa ajungem in situatia in care cuvintele de ordine sunt stagnarea si dozarea in portii mici a progresului tehnologic, nu concurenta si in care strategia de succes se bazeaza pe reactia “adversarului”, nu pe oferirea celui mai bun raport calitate/pret. Si daca avem impresia ca nu avem si noi o parte de vina in aceasta situatie neglijam exact aspectul esential al acestui articol si anume influenta (fie ea pozitiva sau negativa) pe care consumatorul o exercita asupra pietei. In situatii de acest gen, in momente de criza mai ales, apare o nevoie stringenta de consumatori informati, dotati cu discernamant, capabili sa analizeze piata intr-un mod matur si sa faca cele mai bune alegeri. Cum ar spune o vorba din popor, suntem prea saraci pentru a ne permitem sa fim prosti. Aparenta inflorire economica pe care am putut-o observa pana la mijlocul anului trecut s-a dovedit a fi doar un bluf bine mascat si adevarata fata a pietei urmeaza deabia sa ni se dezvalui in perioada care urmeaza. O serie de companii cunoscute au parasit deja sfera noastra de interes odata cu inchiderea facilitatilor de productie, iar altele o vor face in perioada urmatoare. Revenirea la parametrii precursori crizei va avea loc probabil de-abia in 1-2 ani de acum inainte, iar cei ce vor iesi victoriosi din aceasta perioada vor domina piata pentru o perioada nedefinita. Fie ca ne vine sa credem sau nu, vom avea si noi un cuvant de spus in aceasta evolutie, oricat de mic ar fi acesta. Pentru a putea beneficia de pe urma unui climat comercial concurential, sanatos, va trebui sa fim responsabili, constienti, informati. Micile preferinte personale, fanatismele lipsite de fond, recomandarile facute doar de dragul polemicii pe marginea produsului preferat, apelarea la serviciile unor magazine care nu se ridica la inaltimea standardelor unui comert evoluat, incapacitatea de a ne forma un top al valorilor reale, toate acestea trebuiesc lasate deoparte. Dincolo de produsul preferat, dincolo se simpatii si antipatii, exista doua mari categorii in toata aceasta ecuatie: cei care dau banii si cei care ii primesc. Pana una alta, consumatorul se incadreaza in prima categorie si interesele acestei categorii ar trebui sustinute mai bine chiar de catre membrii sai, care momentan sufera de pe urma unui infantilism  impardonabil atunci cand vine vorba de bunul achizitionat cu banii munciti din greu. Fie ca ne place sau nu, suntem partial responsabili pentru modul in care arata piata acum si vom avea probabil o responsabilitate si mai mare pentru modul in care aceasta se va dezvolta de acum inainte. Daca in continuare vom fi doar unelte in mana comerciantilor, sau factori decizionali care influenteaza piata in cunostiinta de cauza, depinde in mare masura de noi. Cert este ca in perioada urmatoare fanatismul ramane apanajul celor prea bogati sau prea inconstienti ca sa le pese de viitoarea dezvoltare a pietei si de banii investiti.