Nemuritorul se intoarce – Nvidia GeForce GTS 250

Scris de: Monstru, in categoria: Placi video, in 3 March, 2009.

Navigare capitole:

Navigare pagini:

Doamnelor si domnilor, dupa cum puteti vedea astazi am ajuns din nou la subiectul placi video. Un subiect aprins ca intotdeuna, vesnic nascator de animozitati (pentru fani), gauri in portofel (pentru cumparatori) si nopti nedormite si mese sarite (pentru mine).

Nu cred ca mai trebuie sa va reamintesc cat de dinamic este domeniul IT si cat de accentuat este acest dinamism in cazul placilor video. Generatii intregi s-au nascut intr-un ritm necrutator, 6 luni intre doua generatii nefiind ceva deosebit in acest segment de piata. Multi dintre noi nici nu au apucat sa stranga bani pentru un model nou inainte ca urmatoarea generatie sa isi faca aparitia. Ca sa nu mai spun ca din acest motiv am ajuns sa fim complet bagati in ceata de puzderia de denumiri, cifre, sufixe si prefixe care pozitioneaza produsele intr-un clasament virtual, in baza caruia noi ar trebui sa alegem ce este mai potrivit pentru noi. Ei bine, in lumea celor care traiesc scurt si intens exista si exceptii, nemuritori veritabili care au refuzat sa depuna armele. G80 este unul dintre acestia, un urias nascut parca inaintea timpului sau, care s-a mentinut in frunte aproape 2 ani de zile si pe buna dreptate, performantele fiind naucitoare mult timp dupa momentul aparitiei. Si daca G80 a dominat high-end-ul cu o longevitate iesita din comun, fiul sau de drept (in fapt o varianta simplificata), G92, a dus mostenirea tatalui si mai departe, de data aceasta in domeniul mainstream. 8800GTS 512MB s-a numit prima incarnare, si a avut parte de un succes binecuvenit, performantele oferite fiind foarte apropiate de cele ale stramosului sau. 9800GTX s-a numit cea de-a doua incarnare si, desi imbunatatea semnificativ accesarea memoriei, a avut o viata grea, infruntand destoinic asaltul tanarului sau inamic HD4850. Si nu as putea sa uit variantele simplificate 8800GT si 9800GT care, in sinea lor, nu-i asa, se bazau tot pe G92… Ei bine, un chip care a populat doua generatii de placi video ar fi putut face o reverenta gratioasa in acest moment si s-ar fi considerat a fi oricum unul dintre cele mai longevive nuclee grafice din istorie. Nu si G92, acest veritabil Duncan MacLeod al zilelor noastre . Dupa ce a tinut o cura de slabire anul trecut (datorita procesului de fabricatie pe 55nm), nemuritorul revine in 2009 cu forte proaspete, pentru a da viata celei de-a treia incarnari, numita GTS 250. O fi bine? O fi rau? O fi doar un 9800GTX cu o alta eticheta (asa cum sustin gurile rele). O fi un produs diferit? Haideti sa descoperim impreuna in cele ce urmeaza.

Specificatii

Asa cum spuneam si mai sus, G92 este fabricat acum in litografie de 55nm, purtand denumirea G92b. 9800 GTX-ul “clasic” foloseste versiunea fabricata pe 65nm, in timp ce pe 9800 GTX+ se pot regasi ambele variante. GTS 250 foloseste numai nuclee fabricate pe 55nm, avand aceeasi arhitectura cu 9800GTX+. Astfel, GTS 250 dispune de 128 de procesoare unificate de shader si 16 Raster Operation Processors, in timp ce magistrala de 256 biti asigura comunicarea cu 1024 MB GDDR3. Frecventele de functionare sunt identice cu cele folosite de 9800GTX+, nucleul grafic fiind tactat din fabrica la 738MHz, in timp ce shaderele functioneaza la o frecventa de 1836MHz iar memoria GDDR3 la o frecventa de 1100MHz. In urma unor discutii purtate cu cei de la Nvidia am aflat ca vor fi comercializate mai multe variante de GTS 250. Astfel, vor exista si modele cu 512MB, dar pretul acestora va fi mai mic cu 20$ decat in cazul variantei cu 1024MB. De asemenea, pe langa exemplarele overclockate din fabrica oferite de producatorii de renume, vor exista si variante specifice anumitor producatori, care vor avea o frecventa de functionare a memoriei redusa fata de specificatiile Nvidia; evident, si acestea vor fi comercializate pentru un pret mai mic. Strict specifice anumitor producatori vor fi variantele cu 2048MB GDDR, dar deja in acest caz GPU-ul nu este atat de puternic incat sa aiba nevoie de o asemenea cantitate de memorie disponibila. Ei bine, pana in acest punct, daca ne uitam strict la specificatii, observam cu usurinta ca singura diferenta fata de 9800GTX+ este cantitatea de memorie, 1024MB in cazul GTS 250 fata de 512MB in cazul inaintasului sau (au existat si variante de 9800GTX+ cu 1024MB, disponibilitatea acestora fiind insa limitata si pretul fiind mai mare decat in cazul varintelor cu 512MB). A doua diferenta notabila va fi pretul de achizitie, Nvidia oferind GTS 250 1024MB la un pret recomandat de 149$ (adica pretul recomandat pentru 9800GTX+ 512Mb in acest moment) si GTS 250 512MB la un pret recomandat de 129$. A treia diferenta pe care o putem observa din specificatiile Nvidia este folosirea unui singur conector PCI-E cu 6 pini pentru alimentarea supimentara a GTS-ului 250, ceea ce ne duce cu gandul la un consum redus (150W mai precis). In tabelul de mai jos puteti gasi specificatiile modelelor de referinta GTS 250, respectiv 9800GTX+, dar si ale modelelor Zotac AMP! pe care le-am folosit in cadrul acestui test.

Prezentare

Pentru acest test am folosit un GTS 250 produs de Zotac si un 9800GTX+ produs de aceeasi companie. Daca diferentele par mici atunci cand privim tabelul cu specificatii, situatia este cu totul alta in momentul in care vedem efectiv cele doua placi grafice.

La fel ca si in cazul inaintasului sau, pot fi folosite 3 placi pentru a realiza o configuratie de tip 3SLI. Insa, spre deosebire de acesta, GTS 250 nu dispune de iesire S-Video, singurii conectori prezenti pe bracket-ul placii video fiind cele doua iesiri DVI.

Odata puse fata in fata ne dam seama ca avem de-a face cu o implementare complet diferita a aceluiasi nucleu. Astfel, GTS 250 este semnificativ mai scurta decat 9800GTX+, folosind un PCB de dimensiuni reduse.

In momentul in care demontam solutiile de racire, devine evident faptul ca nu poate fi vorba despre acelasi produs cu o alta eticheta. Dupa cum se observa, PCB-ul care echipeaza GeForce GTS 250 este mult simplificat fata de PCB-ul deja clasic acum care este folosit in cazul GeForce 9800GTX/9800GTX+. Pe partea de alimentare sunt folosite 3 faze (fata de 4 faze pe modelele amintite anterior) pentru VRM-ul procesorului grafic (GPU) si 1 faza (fata de 2 faze pe modelele amintite anterior) pentru VRM-ul memoriei GDDR3. Controller-ul care se ocupa de voltajul GPU-ului este NCP5388 de la OnSemi, fata de mai vechiul Primarion folosit in cazul GeForce 9800GTX/9800GTX+. Nucleul G92-420-A2 regasit pe placa testata Zotac 9800GTX+ este fabricat pe 65nm si este acelasi nucleu care este folosit si pe placile echipate de 9800GTX. Procedura de a echipa placile bazate pe GeForce 9800GTX+ cu nuclee fabricate pe 65nm (ramase din vechile stocuri) este des intalnita. In schimb, nucleul care echipeaza Zotac GTS250, G92-428-B1 este revizia mai noua (fabricata pe 55nm) a nucleului G92-420-A2.

Platforma de test

Intel Core 2 Duo E8600 @ 3600MHZ
Gigabyte X48-DQ6
2×2GB AData DDR3 1600 8-8-8-24
OCZ EliteXStream 1000W
Windows Vista 32 SP1
Zotac AMP! GeForce GTS 250 / ForceWare 182.08
Zotac AMP! GeForce 9800GTX+ / ForceWare 182.08

Metodologie

Tinand cont de pretul produselor testate, am ales pentru teste o platforma bazata pe E8600. Procesorul a fost supra-tactat la frecventa de 3600MHz, pentru a exclude pe cat posibil orice limitare datorata frecventei de functionare implicite.

In mod normal as fi testat un produs nou bazandu-ma pe frecventele de functionare implicite. Totusi, in acest caz am testat doua placi video overclockate din fabrica, ambele avand exact aceleasi frecvente de functionare. Tinand cont ca avem de-a face cu un upgrade al unei placi foarte cunoscuta, scopul testelor de astazi este acela de a descoperi diferentele dintre nou venitul GTS 250 si modelul 9800GTX+ pe care se bazeaza. Pentru aceasta, am testat placile atat la frecventele din fabrica – 750/1890/1150 MHz – (cele doua variante AMP! testate astazi beneficiaza de 12MHz in plus pentru GPU fata de specificatiile Nvidia, respectiv 50MHz in plus pentru memorie) dar si in regim de overclocking. Cele doua modele se comporta similar din punct de vedere al frecventelor atinse, astfel incat am folosit aceleasi frecvente pentru ambele placi si in regim de overclocking (800/2000/1200MHz). Datorita memoriilor Hynix folosite, in cazul GTS 250 am putut rula o serie de teste chiar si la 1350MHz pentru memoria video, dar am considerat ca frecventa atinsa poate varia destul de mult in functie de exemplar, asa ca m-am limitat la a folosi frecventa atinsa de exemplarul de 9800GTX+ folosit in test. Am testat stabilitatea in regim de overclocking cu FUR si Crysis Warhead si am setat frecventa nucleului grafic cu ~30MHz mai jos decat frecventa maxima permisa de exemplarele din test, pentru ca testul sa fie cat mai relevant pentru marea majoritate a exemplarelor existente pe piata. Tinand cont ca frecventele maxime atinse difera de la un exemplar la altul, am ales o serie de frecvente pe care consider ca 99% din exemplare o pot atinge. In tabelul de mai jos puteti vedea frecventele in test.

Fiecare test a fost rulat de doua ori, odata pentru setarile implicite ale placilor si odata cu acestea overclockate (in cazul rezultatelor obtinute cu placile overclockate, acestea sunt marcate in grafice cu literele “OC”). In jocuri am folosit doua rezolutii, cele mai raspandite pe platformele de gaming din Romania in acest moment (1680×1050 si 1920×1200). Am folosit in fiecare joc setari de calitate maxime, DirectX 10, pentru fiecare rezolutie, si am rulat de doua ori fiecare test, odata cu Anti Aliasing si Anisotropic Filtering dezactivate si odata cu aceste setari activate. Pentru AA si AF am ales valori medii, potrivite nivelului de performanta oferit de placile video testate.

De aceasta data nu am realizat teste de consum si temperaturi, deoarece nu am avut norocul sa nimeresc un 9800GTX+ pe 55nm pentru test (bine, nu am avut norocul nici sa gasesc un 9800GTX+ 1024MB, dar astea deja sunt mai rare decat mancarea pe masa unui somalez, asa ca a trebuit sa ma multumesc cu ce am). Daca din punct de vedere al performantei nu exista absolut nici o diferenta intre 9800GTX+ pe 65nm sau 55nm, era evident ca la capitolul consum si temperatura lucrurile stau complet diferit, asa ca nu am putut realiza o comparatie corecta cu GTS 250 din acest punct de vedere.

Benchmark-uri sintetice

Desi acestea nu sunt tocmai indragite de gameri, deoarece in urma optimizarilor fiecarui joc in parte diferentele de performanta din benchmark-uri nu se regasesc neaparat si in jocuri, suita de teste a celor de la Futuremark ne ofera o imagine de ansamblu asupra avantajelor si dezavantajelor fiecarei arhitecturi, dar si asupra suportului oferit de procesor, respectiv limitarile impuse de acesta. Cu atat mai mult astfel de teste sunt importante pentru a evidentia diferentele dintre doua produse foarte asemanatoare ca specificatii.

3DMark 2003

Asa cum ne asteptam, diferentele sunt foarte mici. Totusi, ele exista si favorizeaza clar GTS-ul 250, cantitatea de memorie a acestuia, dar probabil ca si un controller de memorie imbunatatit, spunandu-si cuvantul.

3DMark 2005

3DMark 2006

3DMark Vantage

Spre deosebire de 3DMark 2003, in celelalte benchmark-uri ale suite Futuremark diferentele sunt minore. Totusi, acestea sunt constante, mereu in favoarea GTS-ului 250.

Jocuri

FarCry 2

Da, stiu, si eu am ramas putin cu gura cascata. Avem de-a face cu acelasi nucleu, implementat pe o placa video mai ieftina, mainstream… Si totusi GTS 250 obtine o performanta mult mai mare decat 9800GTX+. Iar in cazul activarii AA si AF, diferenta tinde spre 50%. Cei 512MB in plus isi spun cuvantul pe deplin in aceasta situatie, iar GTS 250 incepe sa nu mai para o simpla eticheta aplicata unui produs vechi.

Crysis Warhead

Warhead nu dispune nici pe departe de un engine optimizat, iar atunci cand vine vorba de placi video mainstream nici nu se poate pune problema de jucabilitate la rezolutii mai mari de 1280×1024. Totusi, este foarte util pentru a compara cele doua produse testate. Ei bine, iata ca si in jocul in care de-abia vedeam cateva fps-uri diferenta intre placi video care nici macar nu foloseau acelasi nucleu, avem parte de o diferenta considerabila in avantajul GTS-ului. Si daca nu s-a inteles, repet. Nu, nu se poate juca Warhead pe GTS 250 sau 9800GTX+ in cazul rezolutiilor folosite in test.

.Gra

Grand Theft Auto IV

Nu pot sa spun ca sunt fan al jocului celor de la Rockstar Games, mai ales din punctul de vedere al calitatii portarii. Cu toate acestea, stiu ca multi dintre voi il jucati, asa ca nu putea lipsi din test. Diferentele intre cele doua placi sunt mult atenuate in acest caz, partea imbucuratoare fiind reprezentata de faptul ca nu exista mari probleme in a rula fluent acest joc nici chiar in cazul unei placi video mainstream. Cel putin in 1680×1050 nu exista nici un fel de problema.

World In Conflict

Nu putea sa lipseasca din test un RTS de calitate, nu-i asa? Nu avem parte de suprize prea mari in World In Conflict, diferenta mica, dar constanta, in favoarea GTS-ului 250 se pastreaza si aici, chiar daca este vorba numai de 1-2 fps-uri.

Enemy Territory – Quake Wars

Un joc vechi, un engine folosit intr-o serie intreaga de jocuri, nimic nou din punct de vedere al performantei. Diferentele sunt minore. Plictisitor as putea spune… Or fi scos astia un benchmark serios pentru Burnout Paradise?

Mirror’s Edge

Sincer sa fiu mie nu prea imi face cu ochiul Mirror’s Edge, prea mult manga pentru gustul meu. Trebuie totusi sa recunosc impactul pe care calculele fizice realizate de catre GPU (PhysX mai pe “romaneste”) il au asupra psihicului jucatorului , anumite scene in care te scurgi de pe acoperisuri putand provoca diverse sentimente de vertij datorita cioburilor care se indreapta napraznic spre sol. Plus ca ideea este destul de originala. Plus ca ma bucur nespus sa vad un joc de ultima generatie care chiar ruleaza fara probleme in rezolutii mari pe o placa video mainstream. Testele le-am realizat cu PhysX activat, pentru a incarca la maxim placa video. Datorita acestui fapt, diferentele intre cele doua placi video sunt usor de observat, GTS 250 conducand detasat la acest capitol.

Concluzii

E de bine? E de rau? Voi ce parere aveti? Va intreb pentru ca si eu am parte de sentimente amestecate in legatura cu aceasta lansare. Pe de o parte, cand am auzit ca G92 va poposi din nou pe ecrane, deja ma gandeam la Rocky 3, Rambo 3 si alte 3-uri care nu s-au ridicat la inaltimea originalului. Ba mai mult decat atat, atunci cand am vazut prima oara placa (mai mica, mai ieftina, mai simpla decat 9800GTX+, intr-un cuvant mai… mainstream) mi-au trecut cateva injuraturi prin minte, precum si o serie de intrebuintari interesante pe care as putea sa i le gasesc, care nu au neaparat legatura cu PC-urile. Si sunt convins ca nu sunt singurul. Apoi am stat, am fumat o tigara (fumatul dauneaza grav sanatatii, nu ati citit asta daca aveti sub 18 ani), m-am apucat de teste si am analizat putin mai atent problema. Si parca am inceput sa ma gandesc la Lord Of The Rings 3, daca intelegeti ce vreau sa spun. Desigur, nu avem de-a face cu un nucleu nou. Desigur, design-ul placii a fost mult simplificat si avem de-a face cu un produs evident mai ieftin, destinat zonei mainstream. Dar tocmai aici este marele turn-around. Avem de-a face cu un produs mai ieftin, dar cu performante mai bune decat inaintasul sau. Nu ma astept sa poata fi obtinute aceleasi frecvente de functionare sub azot datorita etajului de alimentare mai firav, dar pana la urma cei care vor cumpara placa asta o vor cumpara pentru jocuri. Si acolo, datorita celor 512MB GDDR3 in plus, placa asta mai ieftina, mai mica si mai urata se descurca chiar admirabil fata de impunatoarea 9800GTX+. In jocurile de generatie mai noua (Warhead, FarCry 2, Mirror;s Edge), mai ales in cazul activarii unor setari de calitate mai mari, diferenta intre cele doua placi este considerabila si asta la un pret mai bun. Desigur, daca acum aveti in PC un 9800GTX, 9800GTX+ sau un 4850, nu are sens sa le schimbati cu GTS 250, saltul de performanta nu justifica tevatura si banii pierduti prin vanzarea placii video mai vechi pentru a o achizitiona pe cea noua. Dar daca acum aveti in plan sa cumparati un o placa grafica mainstream, GTS 250 este cu siguranta cea mai buna alegere, datorita performantei usor crescute, al pretului mai mic si al consumului redus. Pana la urma si factorul “marime” poate fi considerat un avantaj pentru cei cu carcase mai mici.

Totusi, in ultima vreme dezvoltarea noilor tehnologii pare ca a trecut oarecum pe planul al doilea pentru unii producatori fata de strategiile de marketing cat mai eficiente. Astfel, chiar inainte sa termin acest articol, am observat o stire care anunta ieftinirea iminenta a unor modele foarte puternice de placi video ale celor de la ATI. Desi poate fi doar un zvon lipsit de finalitate, menit sa umbreasca oarecum lansarea de astazi a celor de la Nvidia, nu puteam sa ignor acest detaliu, deoarece coborarea lui 4870 in aceasta gama de pret ar avea cu siguranta un impact major asupra pietei. Daca acest lucru se va intampla, eu unul ma bucur, deoarece sunt convins ca raspunsul celor de la Nvidia va urma acelasi traseu si in final vom avea parte cu totii de placi video foarte puternice la un pret cat mai mic. Ramane de vazut ce modele vor ieftini cei doi mari producator in viitor, dar daca GTS 250 va ajunge sa fie comercializata pentru un pret si mai mic decat cel anuntat, aceasta nu poate fi decat o veste foarte buna pentru consumatori. Performanta acesteia este suficienta pentru a rula majoritatea jocurilor actuale fara prea mari probleme, consumul nu pune probleme nici celor mai “usurele” surse brand disponibile pe piata, iar aparitia unui numar din ce in ce mai mare de aplicatii care folosesc CUDA si a unor jocuri care vor profita de efectele oferite PhysX nu reprezinta decat avantaje in plus pentru acest pitic cu inima de nemuritor.