J&W IP35 PRO review

Scris de: , in categoria: Placi de baza, in 20 October, 2008.

J&W Technology a fost infiintata la inceputul anului 1994 si a fost declarata compania cu cea mai rapida ascensiune din industria producatoare de placi de baza si placi video. Compania are in oferta o gama extinsa de produse, atat adresate segmentului mainstream cat si pentru entuziasti.

Placa de baza aflata astazi pe bancul de test poarta numele de JW-IP35-PRO si dupa cum probabil intuiti, este bazata pe chipsetul P35 de la Intel. Desi numele IP35-PRO m-a dus cu gandul imediat la modelul cu acelasi nume de la Abit si cum nu mai auzisem pana acum de J&W am crezut ca aceasta placa este doar o clona care se foloseste de un nume consacrat pentru vanzare. Dupa despachetarea produsului si prima inspectie vizuala am descoperit ca trasesem defapt o concluzie pripita iar aceasta placa nu are nimic in comun cu omonimul de la Abit. Cat despre nume, exista o explicatie logica: i-ul vine de la faptul ca placa este adresata platformel Intel, P35 vine de la chipset-ul pe baza caruia este construita placa iar PRO-ul ne indica gradul de dotari al placii (aceasta versiune fiind cea de top in cadrul seriei IP35).

Ce primim in pachet?

Pachetul in care vine ambalata placa este constituit dintr-o cutie de carton neagra, eleganta. Accesoriile furnizate se limiteaza doar la strictul necesar: manual de utilizare, CD cu drivere, cablu IDE, cablu + alimentare SATA si placuta care se monteaza in spatele carcasei.

Specificatii:

  • LGA775 Intel® Core™2 Extreme, Core™2 Quad, Core™2 Duo, Pentium® Dual Core processors
  • Supports Intel® next generation 45nm Multi-Core processors
  • 1333/1066/800 FSB
  • Dual Channel DDR2 800/667 x 4 DIMMs, Max. 8GB
  • 2 x PCIe x16, 2 x PCIe x1, 2 x PCI
  • ATA x 1, SATAII x 6, eSATA x 1
  • Realtek® 8 Channel HD Audio
  • Marvell® Gigabit LAN
  • 12 USB 2.0 ports, DUAL BIOS, Debug LED

Placa are un layout curat si prezinta o ergonomie buna. Astfel, alimentarile (ATX 24-pin si CPU 8-pin) sunt asezate la marginile placii pentru a inlesni organizarea firelor in interiorul carcasei. Se remarca posibilitatea realizarii de configuratii CrossFire in mod 16x+4x, in acest scop fiind prezente pe placa 2 sloturi PCIe 16x. Placa este echipata in totalitate cu condensatori solizi, acest lucru sporind fiabilitatea in timp, marind considerabil MTBF al placii (Mean Time Between Failure). Deasemenea, o surpriza placuta e regasirea onboard a anumitor setari rezervate de obicei unei game superioare de pret, cum ar fi: Dual BIOS, Dual Gigabit LAN, eSATA, External Debug LED.

Conexiunile la retea sunt de tip 10/100/1000 si sunt realizate de chipurile Marvell 80E8056 si Realtek RTL8110SC. De asemenea trebuie mentionat si CODEC-ul audio folosit pe JW-IP35-PRO care este furnizat tot de Realtek si poarta numele ALC883. Acesta este un CODEC HD (High Definition), se conformeaza standardului Microsoft UAA (Universal Audio Architecture) si poate reda configuratii multi-canal pana la 7.1.

De alimentarea procesorului se ocupa un VRM (Voltage Regulator Module) in 5 faze cu cate 2 tranzistori MOSFET pe faza si teoretic ar putea suporta fara probleme un procesor quad-core overclockat. Pe backpanel regasim toate conexiunile necesare, beneficiind si de unele bonus-uri cum sunt: conexiunea eSATA, iesire digitala audio digitala si optica (TOSLink) dar si display-ul de diagnosticare (util pentru cazurile cand avem probleme cu pornirea sistemului). De asemenea, pentru amatorii de overclocking prin intermediul sistemului de operare folosind SetFSB trebuie mentionat generatorul de tact: ICS 9LPRS511EGLF.

Power ON!

BIOS

Bios-ul folosit de J&W pe modelul JW-IP35-PRO este elaborat de Award Software si ofera pe langa optiunile tipice oricarui BIOS si cateva optiuni de overclocking si tuning. Pe acestea ma voi concentra in special in acest capitol dedicat BIOS-ului placii.

In tabul PC Health Status regasim setarile pentru controlul turatiei ventilatoarelor care se poate realiza in 3 moduri: Full On, Automatic si PWM Manually Mode. Pentru overclocking este recomandat sa folositi setarea Full On pentru a forta turatia ventilatorului la maxim, iar pentru o utilizare normale (24/7) a calculatorului puteti utiliza oricare dintre celelalte 2 setari, dupa preferinte. Tot sub acest tab putem urmari monitorizarea voltajelor cat si a temperaturilor din sistem.

 

 

 

 

 

Meniul care se ocupa de overclocking poarta numele de Frequency/Voltage Control unde regasim setarile de voltaje (procesor, northbridge, memorii, FSB) si frecvente (FSB, PCIe, memorii).

Dupa cum se poate vedea si din screenshot-uri voltajele maxime sunt destul de modeste si nu pot multumi pe deplin un overclocker. Astfel valorile maxime sunt 1.58v pentru CPU, 2.15v pentru memorii, 1.85v pentru MCH (northbridge) si 1.5v pentru FSB. De asemenea se poate remarca ca pasii cu care se pot incrementa voltajele sunt mari, acest fapt eliminand conceptul de fine-tuning al voltajului. Doar voltajul procesorului se bucura de o finete mai mare in ajustarea voltajului, beneficiind de pasi de 0.025v.

Divizorii disponibili pentru ajustarea raportului FSB/memorii sunt numerosi dar in practica am descoperit (folosind BIOS-ul 1.3b) ca indiferent ce divizor folosesc in BIOS placa seteaza doar 1:1 si 1:1.2. In meniul Frequency/Voltage Control se gaseste meniul DRAM Configuration sub intermediul caruia se pot schimba atat latentele principale functionarii memoriei, cat si sublatentele (facilitate mai rar intalnita la placile mainstream).

Dar cum sta placa la capitolul overclocking?

Primul pas a fost gasirea FSB-ului maxim folosind un procesor Intel Core 2 Duo E8400, 2GB Mushkin Redline PC2-8000 iar ca sursa am folosit CoolerMaster Real Power Pro 1250W. Setand un voltaj de 1.65v in northbridge (cu 1.45v se pierdea un pic din stabilitate la frecvente mari ale FSB-ului, iar cu 1.85v nu am observat absolut nici o scalare) am obtinut un FSB maxim de 525MHz cu memoriile in dual-channel latente 5-5-5-15, iar 515MHz cu memoriile in dual-channel latente 4-4-4-12.

Destul de multumit de rezultatele obtinute am trecut mai departe la testarea FSB-ului maxim obtinut in conditii de stabilitate deplina. Pentru acest lucru am folosit programul ORTHOS rulat 1 ora si 35 minute, mod de testare Blend cu prioritate 9 si am obtinut un FSB maxim stabil de 480MHz.

Al doilea pas a fost verificarea faptului ca JW-IP35-PRO poate urca procesorul de test la frecvente mari, adica cu alte cuvinte am vrut sa vad daca placa limiteaza in vreun fel overclock-ul procesorului. Am obtinut o frecventa maxima de 4650MHz pentru validare si 4500MHz pentru SuperPI 1M, totul folosind racirea cu aer asigurata de un CoolerMaster Hyper Z-600. Deci procesorul se poate distra in voie pe aceasta placa, bineinteles tinand cont de limitarile acesteia in FSB si voltaje.

Ultimul pas a fost testarea capabilitatilor de overclocking al memoriei pe aceasta placa de baza. Modulele de test folosite sunt echipate cu chipuri Micron D9GKX, voltajul a fost setat pe toata perioada testelor la valoarea maxima, adica 2.15v iar divizorul folosit a fost 1:1.2 (cunoscut si ca 5:6).

Primul test a fost efectuat cu 2 module de memorie in dual-channel, iar rezultatele obtinute au fost de 1090MHz cu latentele 4-4-4-12 si 1170MHz cu latentele 5-5-5-15.

 

 

 

 

 

Apoi a urmat testul de tortura folosit 4 module de memorie in dual-channel. Rezultatele obtinute au fost de 1080MHz cu latentele 4-4-4-12 si 1130MHz cu latentele 5-5-5-15.

 

 

 

 

 

Scalarea performantei cu latentele memoriei

S-a vorbit mult despre scalarea performantelor noilor chipset-uri relativ la latentele folosite pentru memorie. Este cunoscut faptul ca aceasta scalare este data deopotriva de chipset cat si de implementarea acestuia de catre producatorii de placi de baza. Am vrut sa verific acest lucru si in cazul placii JW-IP35-PRO. Pentru aceasta am rulat SuperPI 8M atat cu latentele setate la 4-4-4-12 cat si la 5-5-5-15, avand frecventa memoriilor setata in fiecare caz la 1000MHz.

 

 

 

 

 

Dupa cum se poate observa placa scaleaza foarte bine la modificarea latentelor, castigand mai mult de 3 secunde dupa trecerea de la un set de latente la celalalt.

Vdroop, mare sau mic?

Vdroop este un fenomen care afecteaza toate placile de baza, mai mult sau mai putin. Este diferenta de voltaj intre starea de IDLE a procesorului si stare de FULL LOAD a acestuia. De remarcat faptul ca placa de baza supravolteaza (furnizeaza procesorului o tensiune mai mare decat cea setata in BIOS) folosind BIOS-ul 1.2 si subvolteaza folosind BIOS-ul 1.3b.

Studiind imaginea de mai sus, se observa ca Vdroop-ul acestei placi este de numai 0.016v, o valoarea foarte buna.

Cum lucreaza cu hard-disk-ul?

Desi southbridge-ul care echipeaza placa, ICH9 este destul de matur si probabil ca majoritatea dintre voi il cunoasteti bine am decis totusi sa rulez HDTach pe hard-disk-ul de test (Seagate Barracuda 7200.10 250GB 16MB cache).

 

Concluzii

Impresia generala pe care mi-a lasat-o aceasta placa a fost buna, performanta clock-per-clock mi s-a parut normala iar ergonomia foarte buna (in afara de amplasarea sloturilor de memorie mult prea aproape de primul slot PCIe, care incomodeaza scoaterea memoriilor cu placa video in slot. Mi-ar fi placut ca pasii de setare ai voltajelor sa fie mai fini iar plaja de setare a lor mult mai larga. De asemenea deranjeaza faptul ca placa are anumite probleme cu divizorii FSB/DRAM.

Per total J&W IP35-PRO este o placa solida, cu posibilitati acceptabile de overclocking si dotari peste medie pentru categoria sa de pret.

Poti comenta acest articol si pe crazypc.ro >>

Comentarii

Niciun comentariu la: J&W IP35 PRO review

    Lasa-ne un comentariu: