Romania

 
Daca discutam despre latura lucrativa, “serioasa”, a IT-ului, Romania a stat intotdeauna bine, indiferent daca ne referim la puzderia de romani care lucreaza in sediul Microsoft din SUA, la creatorii RAV-ului, vandut pentru bani grei catre acelasi Microsoft, sau la faimosii “hackeri de Valcea” care au dat batai de cap autoritatilor din SUA. Nu, nu am dus niciodata lipsa de oameni talentati in acest domeniu, iar tara noastra se poate mandri cu o abundenta de firme care presteaza servicii pentru mari companii din strainatate, la nivelul cel mai inalt (nu , nu ma refer la “Hello, I am Rashid, how may I help you”).

Daca discutam despre latura competitionala, ei bine… aici lucrurile se complica. Pentru ca in cele trei ramuri spectaculoase ale competitiilor IT, adica gaming, modding si overclocking (in ordinea importantei), nu conteaza doar priceperea si pasiunea ci si resursele, experienta, posibilitatea de a te antrena fara a fi intrerupt si modul in care pasiunea ta este privita de catre societate.

Spun asta deoarece am trait pe propria-mi piele aceste lucruri si stiu foarte bine cat de mult conteaza resursele sau experienta intr-o competitie la nivel inalt. Da, sigur, cu totii suntem buni acasa, in fata lui Gigel “de pe net”, dar este putin mai complicat in momentul in care infrunti live oameni care chiar stiu ce fac, s-au antrenat pentru asta si impart cu tine aceeasi pasiune la cel putin acelasi nivel, avand in spate resurse pe care tu nu le ai, precum si o experienta acumulata superioara tie.

Despre ce naiba vorbesc? Ei bine, desi nu ne ocupam de gaming (acesta este apanajul colegilor de la Nivelul2) si nu ne pricepem la e-Sports, in acest week-end, Stanescu si Popescu s-au batut cu Xu si Wu, in Jakarta, Indonezia. Nu, nu m-am tampit, chiar s-a intamplat asta, iar Patru si Nicolae au dat piept cu Sheng si Liu… Ce sa mai zic despre Chitez vs Cai…

Tot nu intelegeti ce vreau sa spun? Ei bine, in acest week-end, doua echipe au reprezentat Romania in cadrul celei de-a 8-a editii a Campionatului Mondial de e-Sports, organizat de IeSF in Jakarta, Indonezia. Este vorba despre echipele de CS:GO si League of Legends Nexus Gaming, alcatuite din manager-ul Octav “ang” Cretu, analistul Andrei “Realistik” Ruse si jucatorii Andrei “Orome” Popa, George “Speedy” Savu, Laurian “Chevalier” Avrigeanu, Cosmin “xKhantos” Danila si Octav “ang” Cretu (LoL), respectiv managerii Bogdan “xSlifer” Grigorie si Dragos “KrieppeN” Karner precum si jucatorii Patru “r1d3r“” Roberto, Popescu “RealCron” Radu, Nicolae “nJ” Bogdan, Stefan “j0der” Chitez si Stanescu “BTN” Catalin pentru CS:GO.

Echipa CS:GO Nexus Gaming a avut ghinionul de a intalni in grupe doua echipe mari, Rusia si China, pierzand calificarea in fata acestora, in timp ce echipa de League Of Legends a ajuns pe locul 5, pierzand in fata Italiei in sferturile de finala. Sincer, nu stiu cum vedeti voi aceste rezultate si nu stiu nici cum le vad ei, jucatorii. Stiu insa doua lucruri… unu la mana, faptul ca o echipa care joaca doar de 2 luni impreuna a ajuns atat de departe este un semn bun si am mari asteptari de la echipa de LoL Nexus Gaming in viitor. Si in al doilea rand, stiu foarte bine ce poate insemna o clasare pe locurile 5-8 la prima competitie internationala… Nu stiti la ce ma refer? Ei bine, admirati fotografiile de mai jos si apoi haideti sa discutam despre ceva la care imi place sa cred ca ne pricepem…

 
Nu vreau sa “ma folosesc” de meritele gamerilor nostrii… In fond, LAB501 nu este site de gaming, asa ca sper sa nu intelegeti gresit rostul acestui articol. Dar nu am putut sa nu remarc doua lucruri… in primul rand, similaritatea intre parcursul lor la primul lor concurs si parcursul nostru si in al doilea rand…o coincidenta… copiii astia se luptau pe viata si pe moarte pe 7 Octombrie 2016… Ori, dragii mei, pe 7 Octombrie… cu 5 ani in urma… Dar stati sa o luam de la inceput.

In urma cu 12 ani, Sang, pionierul overclocking-ului extrem in Romania, realiza prima sesiune de overclocking sub-zero din tara noastra. Un an mai tarziu aveau sa i se alature Micutzu si Xwoodoo, cei trei alcatuind tripleta de aur a overclocking-ului extrem in Romania in urma cu 11 ani. Aveau sa mai treaca 2 ani pana cand eu si matose eram muscati de microbul overclocking-ului extrem, punand la cale prima noastra sesiune de acest fel.

Cine se asemana se aduna, prin urmare, un an mai tarziu, Micutzu, matose si subsemnatul concurau pentru un loc la finala Europeana a competitiei denumita Masters Overclocking Arena. Iar soarta, care stia ceva ce noi nu stiam pe atunci, a decis ca noi trei sa participam la respectiva finala, chiar daca doar eu castigasem calificarile. Eram cei mai buni…stiam ca suntem cei mai buni, chiar daca ne luptam cu legende ca Hipro5 sau SF3D… prin urmare, am ocupat locul 15 din 18… Cum spuneam…experienta…pe care noi nu o aveam.

Credeti-ma….am vrut sa ma las de overclocking si in general orice are de-a face cu PC-urile chiar atunci, acolo. Dar… maniacii nu mor asa usor. Asa ca nu am facut-o… Prin urmare, in 2009 ne-am calificat pentru finala Europeana a celeilalte competitii care conta, adica GIGABYTE Open Overclocking Championship. Unde am reusit sa ocupam locul 4 si sa il intrecem pe omul pe care l-am respectat cel mai mult in acest domeniu, adica insusi Hipro5. Chiar si asa, nu ne-am calificat pentru finala mondiala, iar urmatoarele doua concursuri (TweaKING 2009, respectiv Campionatul Internationatl de Overclocking DiTech 2009) nu ne-au adus satisfactii prea mari.

In 2010 ne-am deplasat in Spania, pentru a participa la Campus Party Europa 2010, iar apoi matose m-a invins fair and square in calificarea live locala, participand apoi la primul eveniment major la care nu am fost impreuna – finala Europeana GOOC 2010, din Palma de Mallorca. Ei bine, aparent lipsa mea i-a prins bine lui Matei, acesta calificandu-se la finala mondiala GOOC 2010, in Taipei, Taiwan. Cateva luni mai tarziu ochii mi se umpleau de lacrimi, vazand pentru prima oara in multi ani cum colegul meu flutura tricolorul pe scena, devenind campion mondial GOOC 2010.

Cu doar un an in urma castigasem impreuna cupa tarilor la overclocking, punand Romania pe harta in cadrul HWBOT Country Cup 2009. Dupa reusita lui Matei, aveam sa repetam succesul, distrugand pur si simplu concurenta in cadrul HWBOT Country Cup 2010. Cu un titlu mondial si doua reusite la cupa tarilor la overclocking in palmares, am abordat anul 2011 cu un calm exterior care nu ne-a caracterizat niciodata, in timp ce in interiorul nostru se dezlantuia o furie pe care nu am crezut vreodata ca o putem simti. Asa ne-am prezentat la finala regionala Masters Overclocking Arena 2011 pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa, in Istanbul, anul Domnului 2011.

Am venit, am vazut, am invins – asa as putea descrie cel mai bine prima noastra victorie din 2011, an in care urcam alaturi de matose pe scena pentru a lua in primire premiul I. Si ce frumos a fost, in conditiile in care ultima finala Europeana a competitiei denumita MOA a reprezentat pentru noi cel mai mare esec inregistrat vreodata.

Lucrurile frumoase nu aveau sa se opreasca aici pentru noi, deoarece in August organizam o aniversare a overclocking-ului in Romania, incarcandu-ne bateriile pentru ceea ve avea sa urmeze. Pentru ca pe data de 7 Octombrie 2011, in Taipei, Taiwan, in cadrul finalei mondiale Masters Overclocking Arena, aveam sa primesc cel mai frumos cadou pe care orice pasionat l-ar putea primi vreodata in domeniul in care activeaza – titlul de campion mondial!

Nu, imaginile surprinse acolo nu va pot explica pe deplin ceea ce am simtit in acel moment. Nu, nu cred ca puteti intelege ce am simtit cand am vazut acolo, pe tabela de marcaj, LAB501, Monstru & Matose si… ROMANIA! Pot spune fara indoiala ca a fost unul dintre momentele care mi-au marcat viata si cel mai frumos lucru pe care i-l pot dori oricarui pasionat este sa treaca prin ce am trecut noi acolo.

Vedeti voi, spre deosebire de gaming, premiile noastre nu au fost niciodata mari. Iar in domeniul nostru, acesti ani au reprezentat apogeul. Pentru ca dupa 2012, marile competitii internationale, cu finale locale, finale regionale, 3-400 de oameni care luptau pentru un loc in finala si nu in ultimul rand finala mondiala live…ei bine, aceste competitii au disparut in domeniul nostru, fiind inlocuite de concursuri de mica amploare care nu se vor ridica niciodata la acelasi nivel.

Pe de alta parte, gaming-ul este mai mare acum ca niciodata… Si din fericire avem deja o echipa care ne reprezinta “in afara”. Prin urmare, chiar daca primul lor concurs nu s-a soldat cu un loc pe podium, as vrea sa va aduc aminte ca nici al nostru nu s-a soldat cu un loc pe podium. Prin urmare, cred ca merita urmarita evolutia baietilor de la Nexus Gaming in urmatorii ani. Pentru ca s-ar putea ca in curand sa avem (din nou) campioni mondiali la gaming, asa cum am avut candva la overclocking. Singura intrebare in acest moment este… dar cu modding-ul… cu modding-ul ce ne facem? Acolo cine ne reprezinta? Hmm…cred ca am deja cateva nume in cap…