Z890 AORUS Tachyon ICE

Judecand dupa preturile la care au ajuns memoriile DDR5, probabil ca nu ne-am ales cel mai inspirat moment pentru a va prezenta o placa de baza dedicata overclocking-ului acestora. Pe de alta parte, daca tot dam o mica avere pe un kit de memorie, macar sa scoatem si ultimul MHz din el, nu? Subiectul articolului de astazi este Z890 AORUS Tachyon ICE, un model familiar celor care urmaresc validarile ametitoare de frecventa din clasamentele de overclocking de pe HWBOT.

Pe aceasta placa au fost obtinute rezultate de peste DDR5-13000, inclusiv o validare DDR5-13530 realizata de Sergmann impreuna cu HiCookie. Cifre impresionante, care ne arata cat de departe poate fi impinsa platforma Intel LGA1851 atunci cand toate piesele se potrivesc. Desigur, in spatele unor asemenea rezultate se afla racire cu LN2, multe ore de teste si reglaje, precum si un proces extensiv de binning. Avem nevoie de un procesor cu un IMC exceptional si de module de memorie pretestate la frecvente foarte ridicate, iar selectia se poate extinde inclusiv la placa de baza.

Tolerantele procesului de fabricatie introduc mici variatii ale geometriei traseelor si ale structurii PCB-ului, implicit ale impedantei acestora. La limita absoluta de frecventa, asemenea diferente pot conta chiar si intre exemplare ale aceluiasi model. Astazi ne intereseaza comportamentul placii folosind doua module de memorie la frecvente ridicate, atat in teste de stabilitate care solicita intreaga memorie disponibila, cat si in scenarii specifice de benchmarking.

Calitatea rutarii, matching-ul impedantelor si eficienta layout-ului rotit influenteaza stabilitatea subsistemului de memorie, impreuna cu IMC-ul procesorului, modulele utilizate si BIOS-ul folosit. Frecventele la care putem sustine aceste teste ne ofera, asadar, un reper practic pentru evaluarea unei placi de baza cu un singur DIMM pe canal. Validarile de frecventa maxima completeaza imaginea, insa la acel nivel avem nevoie de componente alese pe spranceana pentru a putea evidentia diferentele dintre placile de baza.

Overclocking-ul procesoarelor ARL-S, cel putin folosind racire pe aer sau AIO, este limitat in primul rand de calitatea siliciului si de posibilitatile racirii. VRM-ul unei placi din aceasta categorie nu reprezinta factorul limitativ in aceste conditii, prin urmare nu ne-am concentrat asupra acestui capitol. Am preferat sa vedem ce poate face Tachyon ICE pentru memoria DDR5 si cat de departe putem ajunge folosind atat module CUDIMM, cat si UDIMM, cele din urma fiind ceva mai dificil de stabilizat la frecvente ridicate.

Inainte de teste, vom trece in revista bundle-ul, constructia placii si optiunile oferite de BIOS. Haideti sa incepem!