Review – AMD Ryzen 7 5700G – Part II – IMC

Scris de: , in categoria: Featured Articles, Memorii & Stocare, Procesoare & Chipseturi, in 3 August, 2021.

AMD Ryzen 7 5700G

 

Buna dimineata si bine v-am gasit dragii mei. Daca v-a placut review-ul dedicat celei mai recente aditii aduse familiei AMD Ryzen 5000, mai precis AMD Ryzen 7 5700G, atunci va invit alaturi de mine intr-o calatorie in care vom explora in detaliu controller-ul de memorie inclus in acesta si performantele de care este capabil. Da, ati citit bine, am zis controller de memorie, adica IMC, nu solutia grafica integrata (iGPU). De ce am facut aceasta alegere?

Ei bine, lucrurile stau destul de simplu. In primul rand, toata lumea se va inghesui sa testeze solutia grafica integrata – in fond, este cea mai rapida solutie grafica integrata pana acum intr-un procesor. Dar ce inseamna asta? Ei bine, inseamna ca ne vom putea juca League of Legends, Counter Strike si alte jocuri de acest gen cu peste 100 de cadre pe secunda, dar cu setari minime de calitate, in FullHD.

Sigur, acest aspect este impresionant, iar AMD Ryzen 7 5700G va fi suficient pentru multi utilizatori care au nevoie de un procesor puternic dar se joaca doar titluri ceva mai putin pretentioase. In fond, cred ca este candidatul ideal pentru un sistem ITX puternic si silentios.

Pe de alta parte, daca vreti sa vedeti ceva cu adevarat impresionant, haideti sa aruncam o privire asupra controller-ului de memorie integrat in AMD Ryzen 7 5700G. Cum, este alt controller de memorie fata de 5800X, de exemplu? Nu neaparat altul, ci doar usor diferit, implementat diferit, intr-o topologie diferita. Ce inseamna asta?

Ei bine, de la bun inceput AMD au trebuit sa ia o serie de decizii inteligente in ceea ce priveste seria Ryzen si evolutia acesteia in timp. Astfel, AMD au pus la punct o topologie pentru procesoarele desktop, respectiv o topologie pentru modelele dedicate notebook-urilor, topologie care se schimba o data la 2 generatii.

Asta inseamna ca Summit Ridge (Ryzen 1000) si Pinnacle Ridge (Ryzen 2000) imparteau aceeasi topologie, diferenta fiind data de tipul de nuclee (Zen, respectiv Zen+), acelasi lucru fiind valabil si pentru Raven Ridge (2xxxG) si Picasso (3xxxG). Mai mult decat atat, APU-urile au folosit de la bun inceput topologia procesoarelor pentru notebook-uri din generatia echivalenta, diferenta fiind data doar de impachetare (AM4 pentru desktop, FP5 pentru notebook).

Strategia a fost pastrata si in cazul seriilor 3000 si 5000, Matisse si Vermeer utilizand aceeasi topologie si aceeasi impachetare (AM4), diferenta fiind data de tipul nucleelor utilizate (Zen 2 sau Zen 3). Similar, arhitectura Zen 2 a ajuns pe notebook-uri si APU-uri sub denumirea Ryzen 4000 (nume de cod Renoir), topologia fiind aceeasi, diferenta fiind data de tipul de impachetare (FP6 pentru notebook-uri, AM4 pentru APU-uri).

 

Comentarii

Lasa-ne un comentariu: