Platforma de test – Gaming

Si de aceasta data am tratat partea de gaming separat, insa in cazul de fata scopul este mai mult curiozitatea stiintifica, in primul rand pentru ca nu vom folosi niciodata un AMD Athlon 200GE impreuna cu un GTX 1080 si in al doilea rand pentru ca l-am comparat cu cele mai puternice procesoare de pe piata.

Am facut asta strict pentru a vedea cat de mult poate limita procesorul performanta placii video, chiar daca in acest caz discutam despre o situatie extrema. Procesorul testat astazi, impreuna cu placa de baza e care l-am testat (MSI A320M PRO-VH Plus), costa cu cateva ordine de marime mai putin decat urmatorul procesor ca pret din test.

Pentru Intel Core i7 8700K am utilizat o placa de baza AORUS Z370 Ultra Gaming, in timp ce AMD Ryzen 7 2700X a fost testat pe o placa de baza MSI X470 Gaming M7 AC. AMD Ryzen Threadripper 2950X a fost testat pe MSI MEG X399 Creator, in timp ce Intel Core i9 9900K, Intel Core i7 9700K & Intel Core i5 9600K au fost testate pe B450 AORUS Pro. Pentru toate procesoarele am utilizat ultima versiune de BIOS a placii de baza disponibila pe site-ul producatorului.

Am folosit un kit de memorii GSkill TridentZ 16GB DDR4-3200 CL16 pentru platformele mainstream, respectiv un kit GSkill FlareX 32GB DDR4-3200 CL14 pentru platformele HEDT. Toate procesoarele au fost racite cu ajutorul unui cooler Noctua NH-D15, dotat cu ventilatorul din fabrica, exceptie facand modelele din familia Threadripper, racite cu ajutorul unui cooler Wraith Ripper, respectiv AMD Athlon 200GE, racit cu un cooler AMD Wraith.

Am folosit o sursa Seasonic P1200, iar la capitolul video am ales cea mai performanta implementare de GTX 1080 pe care o aveam in laborator, mai precis Zotac GTX 1080 AMP Extreme, impreuna cu driverul Forceware 417.91 WHQL. Sistemul de operare a fost instalat pe un SSD Samsung 850 Evo de 1TB – evident, utilizam Windows 10 Pro x64, cu toate update-urile la zi. Folosim doar sisteme de operare, benchmark-uri si jocuri cu licenta, aduse la zi din punct de vedere al update-urilor.

Am testat in trei rezolutii 16:9 (3840×2160, 2560×1440 si 1920×1080), mai precis cele mai raspandite printre gameri in acest moment. Cum in 4K si in WQHD anti-aliasing-ul isi pierde din importanta, am ales sa testam intr-un singur scenariu in aceste rezolutii, in timp ce pentru Full HD am pastrat metodologia 2xAA/8xAA (acolo unde jocurile o permit si vedem un impact asupra calitatii imaginii). In toate jocurile detaliile au fost ridicate la maxim, atata timp cat acest lucru presupune folosirea unor setari identice pentru toate placile din test.