Refrigero necessarium est

 
Este usor sa pierzi notiunea timpului in momentul in care esti atent la fiecare lansare, la fiecare produs care are potential sa devina cel mai bun, sa fie … altceva. Din acest motiv, o sa va rog sa faceti un exercitiu de imaginatie, fara Google. Inchideti ochii si aduceti-va aminte cand ati vazut / utilizat pentru prima data un cooler cu heatpipes, cand ati vazut / utilizat pentru prima data un sistem de racire cu lichid sau cand ati vazut / utilizat pentru prima data un sistem de tip All-In-One (AIO). Raportati acest exercitiu la o scala de 10 ani. O eternitate, nu-i asa? In domeniul PC-urilor performante 10 ani inseamna preistorie. In fond, in urma cu 10 ani, QX6850 era cel mai puternic procesor, iar 8800 ULTRA era cea mai puternica placa video. Feel old yet?

Facand o paralela, am fi tentati sa credem ca in urma cu 10 ani pasionatii isi raceau PC-urile cu bucati de tabla fixate cu sarma. Exagerez, desigur, dar racirea pe aer era mult mai aproape de apogeu in urma cu 10 ani decat v-ati putea inchipui. De exemplu, in urma cu 10 ani testam deja monstrii cum ar fi Cooler Master Gemini II, care acopereau jumatate din placa de baza, iar unul dintre cele mai bune coolere produse vreodata, pe numele sau Thermalright Ultra 120 Extreme, vedea lumina zilei in acelasi an. Mai mult decat atat, NH-D14 era lansat cu 8 ani in urma, iar Arctic MX-4 cu un an mai tarziu, ambele facand parte din arsenalul nostru si in ziua de azi, in timp ce produsele mai noi nu au reusit sa aduca decat 2-3 grade in minus fata de bestiile vremurilor de aur.

Ce s-a schimbat totusi in acesti 10 ani? Ei bine, in primul rand racirea pe aer si-a atins limitele, fiind aproape imposibil pentru producatori sa obtina noi progrese in acest domeniu. In al doilea rand, pastele termice au atins performanta maxima pe care o permite tehnologia in acest moment, asa cum ne-a demonstrat recent colegul Ramiro. Cei de la Intel au inlocuit cositorul de sub IHS cu o mazga cu performante slabe, ducand domeniul racirii inapoi cu ani de zile. Si nu in ultimul rand, racirea cu lichid a evoluat substantial, din mai multe puncte de vedere.

Vedeti voi, nu totul se reduce la performanta absoluta. Pentru ca din acest punct de vedere, sistemele de racire cu lichid nu erau foarte departe in urma cu 10 ani de performanta de acum. Desigur, au trecut mai bine de 10 ani de cand EKWB lansau EK-Wave si putem cadea cu totii de acord ca ultimele modele de EK-Supremacy Evo au imbunatatit semnificativ performanta unui circuit de racire cu lichid. Dar in urma cu 10 ani, existau deja waterblock-uri performante, pompe Laing D5 sau radiatoare masive, prin urmare, la capitolul performanta tot despre cateva grade discutam.

Adevaratele schimbari au avut loc la capitolul accesibilitate, iar prin asta ma refer atat la pret cat si la usurinta in utilizarea unor solutii de racire cu lichid. Watercooling-ul nu este inginerie genetica, asta este clar, dar pentru multi utilizatori casnici acest gen de racire nu reprezinta o solutie deoarece pretul depaseste bugetul pe care acestia sunt dispusi sa il investeasca in racire, sau ideea configurarii si montarii unui astfel de circuit nu este atragatoare pentru cei care se tem sa nu afecteze integritatea componentelor cumparate cu bani grei.

Prin urmare, cu ~8 ani in urma testam primele sisteme de racire de tip All-In-One si eram dezamagiti, asa cum era si normal. Spun asta deoarece in prima faza sistemele de racire AIO nu se puteau compara cu varfurile de gama din domeniul air-cooling, tehnologia fiind la inceput. Totusi, pe masura ce tehnologia a permis aparitia pompelor din ce in ce mai mici si mai puternice, sistemele de racire AIO high-end au reusit sa intreaca performantele clasicelor air-coolere, in urma cu ~4-5 ani. Desigur, diferentele nu sunt colosale, dar performantele pe care aceste sisteme au reusit intr-un final sa le atinga au permis configurarea mult mai facila a unor sisteme reci si silentioase.

Practic, in momentul de fata, daca verificam oferta unui magazin cunoscut, vom observa ca gasim air-coolere cu preturi cuprinse intre 20 si 600 RON, respectiv AIO-uri cu preturi cuprinse intre 200 si 900 RON. Desigur, cele doua categorii se intrepatrund, doar cele mai performante AIO-uri avand performante mai bune decat cele mai performante air-coolere. Ca si idee generala, daca nu apelam la improvizatii / DIY, costul unui circuit de racire custom cu lichid este deobicei mai ridicat, plecand de undeva de la 1000-1200 RON.

Prima incercare a celor de la EK-Waterblocks de a oferi kit-uri de racire cu lichid cu un pret ceva mai accesibil (180-220 Euro), care sa nu dea batai de cap chiar si celor care nu sunt familiarizati cu acest tip de racire a avut loc in urma cu 4 ani, sub forma gamei EK-Kit Lxxx, unde “xxx” era dimensiunea radiatorului (120, 240 sau 360mm). Acestea aveau performante mai bune decat AIO-urile de top, dar pretul era in continuare ridicat pentru majoritatea utilizatorilor non-extremi.

Cei de la EKWB au oferit (si ofera in continuare) mai multe serii de kit-uri (S, L, G, P, X), care adreseaza tipuri diferite de utilizatori, inclusiv overclockeri. Cu toate acestea, multi utilizatori nu au facut pasul catre un circuit cu racire cu lichid datorita pretului. Ei bine, anul acesta a fost lansata seria EK Fluid Gaming, alcatuita din trei modele – EK Fluid Gaming A120, EK Fluid Gaming A240, respectiv EK Fluid Gaming A240G. Acestea sunt disponibile pentru preturi cuprinse intre 150 Euro (A120), 170 Euro (A240), respectiv 250 Euro (A240G) si pot raci procesorul (A120, A240), respectiv procesorul si o placa grafica Founders Edition cu nucleu Pascal (GTX 1060, GTX 1070, GTX 1080, GTX 1080Ti, Titan Xp, Titan X Pascal – A240G). Cum au reusit cei de la EKWB sa ofere un kit cu radiator de 240mm intr-un pret similar cu cel al AIO-urilor de top? Haideti sa vedem.