Arhitectura HDT, intre dezamagire si miracol

Scris de: , in categoria: Featured Articles, Racire, in 4 June, 2010.

CONCLUZII

Am ajuns in sfarsit la partea finala a articolului unde trebuie sa vedem ce concluzii putem trage din acest articol, cu privire la coolerele HDT, atat de laudate de unii si atat de criticate de altii.

Vreau sa spun ca am terminat acest test cu regretul ca nu l-am putut face cum as fi vrut eu, adica un articol complet cu comparatii pe mai multe platforme : 775 pentru suprafata mare a core-urilor, AMD pentru suprafata mare a ihs-ului, nehalem (paltforma testata) pentru caldura uriasa generata pe o suprafata mica si o platforma sintetica cu un fals ihs de mari dimensiuni (sa se potriveasca si cu cele mai mari baze HDT), cu TDP reglabil. Daca as fi facut toate aceste teste as fi putut trage o concluzie completa asupra acestei arhitecturi dar asa trebuie sa ma rezum la concluzii trase strict in legatura cu platforma 1366, cea mai fierbinte dintre toate.

Am numit la inceputul articolului nehalemul un ucigas de HDT-uri pentru caldura uriasa generata pe o suprafata mica, defel buna pentru bazele HDT care au dificultati de a prelua caldura de pe o suprafata mica datorita specificului bazei si datorita faptului ca locul unde transferul termic conteaza cel mai mult este die-ul.

Afirmatia este doar partial adevarata, intr-adevar la TDP-uri foarte mari doar doua coolere HDT au reusit evitarea throttle-ului dar temperaturile obtinute au fost foarte mari. Cresterea TDP-ului a inceput sa puna in dificultate tot mai multe coolere HDT, mai exact pe cele cu baze de calitate slaba si bineinteles pe cele cu arhitectura nepotrivita pentru tdp extrem. Este evident ca arhitectura HDT are probleme cu transferul termic, eficienta lor scade odata cu crestrea TDP-ului.

Rezultatele ne arata o comportare mai mult decat onorabila pentru multe din coolerele HDT prezente in acest articol, ele reusind chiar sa invinga in unele cazuri competitorii lor (Baram, Zalman Flex si Zerotherm FZ120). Slabiciunea cea mai mare a arhitecturii HDT este baza, care la cresterea TDP-ului nu mai reuseste sa preia eficient caldura, dar acest lucru nu afecteaza aproape defel utilizatorul obisnuit, deoarece comportare lor la TDP mediu este peste asteptari.

Un alt lucru de care trebuie sa tineti cont cand faceti o alegere este “factorul de modabilitate“. Am inclus in articol doua tutoriale pentru imbunatatirea performantelor la coolere non HDT si trei pentru coolerele hdt (unul este in cazul lui 212+ la capitolul “test de pozitionare” si doua la capitolul hardcore hdt testing unde am maximizat transferul termic la Fenrir si Thor’s Hammer)

Ce vreau sa spun este ca un cooler non-HDT se va moda mai usor si cu sanse de reusita mai mari. In cazul lui 212+ toate incercarile de imbunatatire a performantei au esuat iar in cazul lui Fenrir am intalnit o situatie foarte stranie, in care la folosirea Liquid Pro nu am avut castigurile asteptate. Doar modarea lui Thor’s Hammer a adus rezultatele pe care le doream si chiar mai mult de atat, dar nimeni nu va lapui un HDT pentru ca risca sa il deterioreze si nu va folosi nici Liquid Pro.

Daca vorbim din perspectiva unui utilizator obisnuit care doreste schimbarea coolerului stock pot spune ca si cel mai slab dintre HDT-uri ofera performanta suficienta pentru setari daily use (la un zgomot redus), aceste setari fiind mult sub setarea mea de 4000mhz cu 1.36v. Acasta setare nu a fost aleasa intamplator pentru ca cei ~1.36v reprezinta limita superioara a voltajului specificat de intel pentru i7.

Voi mai spune cateva cuvinte despre titlul acestui articol, urmand ca dupa acest lucru sa trec la concluziile pentru fiecare cooler HDT in parte.

Coolerele HDT, de ce dezamagire?:

  • in primul rand pentru baza HDT, care nu e solutia optima pentru preluarea si distribuirea caldurii. Stiu ca aceasta constructie aduce scaderea pretului de productie dar am intalnit coolere HDT destul de scumpe, de exemplu am achizitionat Thor’s Hammer si Boss II la preturi de peste 200ron. Este pacat ca aceasta baza nu permite unor coolere cu arhitecturi remarcabile sa evolueze la intregul potential. Unul dintre producatorii care a inteles aceasta treaba si a facut primul pas in directia optimizarii transferului termic (ihs/baza) deficitar este Coolink cu baza de tip GDT, nu cea mai buna solutie dar a mentinut un cost de productie destul de scazut (coolerul este ~220ron cu tot cu un ventilator de calitate inclus si prindere performanta) la o performanta imbunatatita, lucru foarte clar daca observam comportarea foarte buna a lui Corator DS.
  • modabilitate scazuta si in multe cazuri lipsa de soliditate si calitate. Lui nehalem ii place lapingul convex, lucru care este aproape imposibil de facut pe o baza HDT, spun aproape pentru ca in viitor este posibil sa incerc si asa ceva. Lipsa de soliditate se refera la o structura mai fragila, cu lamele mai subtiri si nesudate de heatpipe-uri si la fragilitatea bazei care se poate deforma la o presiune de strangere foarte mare, daca ihs-ul procesorului are probleme mai mari de planeitate. In trecut am incercat sa modez baza unui cooler HDT cu o placuta de cupru, lucru pe care l-am reusit, dar imbunatatirile au fost la nivelul coolerului lapuit, foarte posibil din cauza aliajului de lipit cu conductibilitate termica scazuta (fata de cupru). Pentru utilizatorul obisnuit modarile nu sunt relevante dar eu am vrut sa ating si acest aspect.

Coolerele HDT, de ce miracol?:

Exagerez putin cand spun miracol dar aceste coolere mi-au depasit asteptarile de cateva ori dar fara a realiza ceva extraordinar, totusi au reusit lucruri demne de a fi “subliniate”. Titlul articolului spune ca aceste coolere se afla undeva intre ceva extrem de bun si ceva foarte prost, ceea ce este foarte adevarat, gama de coolere testata in acest articol se plaseaza exact in acest interval.

  • sunt cateva coolere HDT care au o performanta remarcabila la setari apropiate de utilizatorul obisnuit, la un pret foarte bun si in conditiile lui nehalem, cel mai fierbinte procesor al momentului. Daca punem la socoteala ca au concurat de la egal la egal cu heatsink-urile non-HDT din aceeasi clasa de pret avem o imagine pozitiva a acestei arhitecturi.
  • in multe cazuri pachetele pe care le-am intalnit au fost complete si de o calitate superioara unor coolere cu pretentii, mai scumpe
  • nu in ultimul rand doua dintre coolerele HDT testate au dovedit aptitudini de “bench”, vorbesc despre Aerocool DCC-C1200 si Thor’s Hammer, care in ciuda deficientelor acestei arhitectrui au reusit “mare lucru” in acest caz, putine fiind coolerele care se pot lauda ca fac fata unui TDP de 300watt pe nehalem.

Desigur, ar mai fi destule de spus dar analiza graficelor comparative, cat si a punctelor pozitive sau negative pentru fiecare cooler va poate ajuta sa faceti o alegere potrivita pentru nevoile dumneavoastra. Sa fiti atenti la unele lucruri precum suportul pentru platformele 1156 sau 1366 pentru ca nu toate coolerele au avut asa ceva si este bine sa va informati prima data in aceasta privinta inainte sa faceti o alegere.

Comentarii

14 comentarii la: Arhitectura HDT, intre dezamagire si miracol

  1. alexa rae a scris pe:

    Bravo Maestre, un articol de nota 10 ! Foarte bine documentat.

  2. walftob a scris pe:

    Nu pot sa cred cat review de mare! Am ce citi week-end-ul asta. Cred ca ti-a luat ceva timp.

  3. rob overseer a scris pe:

    felicitari pentru articol

  4. Green a scris pe:

    Hai ca mai aveai putin si ti se terminau paginile la caiet de atat scris:)

  5. cirthix a scris pe:

    Impressive article, I can only imagine how much time it consumed.

  6. Ana a scris pe:

    Wow, cand ma gandesc cum arata coolerul meu mi-e rusine.

  7. poparamiro Post author a scris pe:

    Multumesc (thank you), 26.02.2010 was the date of the begining – link:

    http://forum.lab501.ro/showthread.php?t=1378

  8. Tile a scris pe:

    Initial am ramas masca la numarul mare de pagini al review-ului. Ceea ce imi place la acest review este profesionalismul si faptul ca nu scapi nici un detaliu in analiza fiecarui cooler.

  9. meseriasugt a scris pe:

    Cu adevarat impresionant, rar vezi un review atat de complex, ar trebuie sa iti dam fiecare din noi cate o zi din viata pentru a recupera timpul pierdut.

  10. Kebola a scris pe:

    Ciao!
    Pe mine ma intereseaza in ce masura CoolIT ECO poate fi modat.
    Pentru ca eu as vrea:
    1. sa imi cumpar 1 si sa-i adaug un extra radiator (dublu sau triplu). Dar nu stiu cum este partea de mufare.
    SAU
    2. sa imi cumpar 2 si sa folosesc cele 2 radiatoare in serie. (pompa extra o pastrez de rezerva)

  11. poparamiro Post author a scris pe:

    Salut,

    Nu sunt un expert in watercooling dar nu cred ca este o solutie buna sa modezi acest sistem.

    Este posibil ca la adaugarea unui radiator mai mare sa imbunatatesti temperaturile, dar pentru ceva consistent cred ca trebuie sa schimbi si pompa (adica blocul cpu cu totul) si sa adaugi un rezervor, adica alt sistem de racire.

    Trebuie sa elimini toate punctele slabe pentru performante (mult) mai bune, care sa te multumeasca si din pacate lucrul acesta inseamna un custom water cooling si nu modarea lui CooliT.

    Cel mai bine ar fi sa te inscrii pe forum si cu siguranta vei beneficia de sfaturi mult mai bune decat ale mele in ceea ce priveste racirea pe apa.

  12. Silviu a scris pe:

    Eu zic că ar fi fost interesant să vedem şi nişte rezultate ale coolerului stock de la intel. Pentru că intrebarea aia cu “de ce să dau 200 pe un cooler când pot să dau şi 100” se poate transforma in “de ce să iau un cooler când ăla stock poate e suficient?”

  13. danny a scris pe:

    Imi place ca nu scapi niciun detaliu in materie de coolere

  14. Anonim a scris pe:

    Ai aratat tot ce trebuie cu foarte mult profesionalism. Se vede ca acest review este facut cu foarte mult devotament…ai pus suflet in ceea ce ai reusit sa faci, ceea ce noua,cititorilor ne place foarte mult. Esti de nota 11. Felicitari! Un rewiev…”dat dracu'” .
    PS. am invatat multe de aici…Multumesc!

Lasa-ne un comentariu: