Arhitectura HDT, intre dezamagire si miracol

Scris de: , in categoria: Featured Articles, Racire, in 4 June, 2010.

Daca tot am vorbit de factorii care influenteaza acest transfer termic IHS/BAZA HDT, ii voi enumera pe cei mai importanti:

  • stratul de pasta termica/forma bazei – aici lucrurile se complica rau de tot pentru HDT pentru ca doar o baza convexa (convexitatea trebuie calculata in functie de suprafata si pozitia die-ului procesorului, ne vom ocupa de acest aspect mai tarziu) asigura transfer termic maxim iar HDT-urile nu pot avea o baza convexa datorita limitarilor acestei tehnologii. Desi pare o arhitectura pierzatoare din start trebuie sa va spun ca influenta grosimii stratului de TIM scade odata cu TDP-ul. Totusi pot spune ca si in cazul coolerelor cu baza solida avem doar foarte putini producatori care stiu intr-adevar cum sa faca o baza. Liasta este extrem de scurta, Noctua, Prolimatech si mai nou Thermalright sunt putinii producatori care stiu cu adevarat cum se face o baza si un sistem de prindere.
  • cantitatea de caldura generata pe unitatea de suprafata – cu cat aceasta cantitate de caldura este generata pe o suprafata mai mica cu atat HDT-urile vor fi in dificultate mai mare pentru ca zona in care conteaza cel mai mult transferul termic este zona core-ului procesorului (lucru demonstrat practic de mine in testele de pozitionare corelate cu analiza urmei de pasta termica)
  • distribuirea caldurii spre heatpipe-uri – aceasta distributie a caldurii trebuie sa fie cat mai uniforma pentru a nu avea heapipe-uri neimplicate in transferul termic IHS /baza, lucru care se va intampla in cazul HDT-urilor, mai ales la un procesor cu un die de suprafata mica si /sau in cazul unui IHS de suprafata mica. Se spunea ca HDT-urile vor merge mai bine in cazul lui nehalem pentru ca are un ihs mare si heatpipe-urile vor face contact pe o suprafata mai mare. Ce nu au luat in calcul acesti “profeti” este tocmai ceea ce spuneam mai sus, adica zona in care transferul termic conteaza cel mai mult este cea a core-ului. Daca mai socotim un cpu cu o caldura imensa generata pe o suprafata mica aven de-a face cu cosmarul HDT-urilor si nu cu ceva care sa fie in avatajul lor. Exista acest cpu? Da, I am Nehalem si sunt un ucigas de HDT-uri, striga acest mic reactor nuclear, oricum avem teste destule pentru a ne lamuri pana la final daca intr-adevar acest procesor este “asa de rau”.
  • distanta dintre heatpipe-uri – observam ca exista o anumita distanta intre heatpipe-uri care poate avea o dimensiune de pana la ~3mm la unele coolere si care va afecta capacitatea de absorbtie si transfer al coolerului pentru ca nu este din cupru si are o conductivitate termica mai mica. Vom vedea ca tehnologia HDT a evoluat in ultimul timp si spatiul dintre heatpipe-uri a fost umplut cu cupru la anumite modele pentru a contracara pierderile de transfer termic. Vom analiza si acest fel de baza HDT in acest articol.

Mai jos putem observa bazele HDT de diferite feluri si cu distante diferite intre heatpipe-uri precum si o comparatie intra baza Tancului Taiwanez si o baza HDT de proasta calitate.

Bineinteles ca vom demonstra practic aceste “teoreme”, si vom vedea cat adevar exisa in fiecare din ele in cazul coolerelor HDT. Sistemul de prindere are o influenta foarte mare dar nu voi vorbi acum despre el pentru ca nu este un factor de influenta specific arhitecturii HDT.

Mai jos aveti exemplificata cea mai buna urma de TIM obtinuta de mine in cazul HDT-urilor, se observa un strat foarte subtire de TIM pe o suprafata mare, suntem aproape de cazul ideal, deci se poate si in cazul HDT-urilor. Deja am trecut la “esenta” si nu este momentul, va mai spun doar ca aceasta urma este obtinuta in cazul unor conditii speciale, pe care le voi dezvalui in curand.

Comentarii

14 comentarii la: Arhitectura HDT, intre dezamagire si miracol

  1. alexa rae a scris pe:

    Bravo Maestre, un articol de nota 10 ! Foarte bine documentat.

  2. walftob a scris pe:

    Nu pot sa cred cat review de mare! Am ce citi week-end-ul asta. Cred ca ti-a luat ceva timp.

  3. rob overseer a scris pe:

    felicitari pentru articol

  4. Green a scris pe:

    Hai ca mai aveai putin si ti se terminau paginile la caiet de atat scris:)

  5. cirthix a scris pe:

    Impressive article, I can only imagine how much time it consumed.

  6. Ana a scris pe:

    Wow, cand ma gandesc cum arata coolerul meu mi-e rusine.

  7. poparamiro Post author a scris pe:

    Multumesc (thank you), 26.02.2010 was the date of the begining – link:

    http://forum.lab501.ro/showthread.php?t=1378

  8. Tile a scris pe:

    Initial am ramas masca la numarul mare de pagini al review-ului. Ceea ce imi place la acest review este profesionalismul si faptul ca nu scapi nici un detaliu in analiza fiecarui cooler.

  9. meseriasugt a scris pe:

    Cu adevarat impresionant, rar vezi un review atat de complex, ar trebuie sa iti dam fiecare din noi cate o zi din viata pentru a recupera timpul pierdut.

  10. Kebola a scris pe:

    Ciao!
    Pe mine ma intereseaza in ce masura CoolIT ECO poate fi modat.
    Pentru ca eu as vrea:
    1. sa imi cumpar 1 si sa-i adaug un extra radiator (dublu sau triplu). Dar nu stiu cum este partea de mufare.
    SAU
    2. sa imi cumpar 2 si sa folosesc cele 2 radiatoare in serie. (pompa extra o pastrez de rezerva)

  11. poparamiro Post author a scris pe:

    Salut,

    Nu sunt un expert in watercooling dar nu cred ca este o solutie buna sa modezi acest sistem.

    Este posibil ca la adaugarea unui radiator mai mare sa imbunatatesti temperaturile, dar pentru ceva consistent cred ca trebuie sa schimbi si pompa (adica blocul cpu cu totul) si sa adaugi un rezervor, adica alt sistem de racire.

    Trebuie sa elimini toate punctele slabe pentru performante (mult) mai bune, care sa te multumeasca si din pacate lucrul acesta inseamna un custom water cooling si nu modarea lui CooliT.

    Cel mai bine ar fi sa te inscrii pe forum si cu siguranta vei beneficia de sfaturi mult mai bune decat ale mele in ceea ce priveste racirea pe apa.

  12. Silviu a scris pe:

    Eu zic că ar fi fost interesant să vedem şi nişte rezultate ale coolerului stock de la intel. Pentru că intrebarea aia cu “de ce să dau 200 pe un cooler când pot să dau şi 100” se poate transforma in “de ce să iau un cooler când ăla stock poate e suficient?”

  13. danny a scris pe:

    Imi place ca nu scapi niciun detaliu in materie de coolere

  14. Anonim a scris pe:

    Ai aratat tot ce trebuie cu foarte mult profesionalism. Se vede ca acest review este facut cu foarte mult devotament…ai pus suflet in ceea ce ai reusit sa faci, ceea ce noua,cititorilor ne place foarte mult. Esti de nota 11. Felicitari! Un rewiev…”dat dracu'” .
    PS. am invatat multe de aici…Multumesc!

Lasa-ne un comentariu: