O conducta de energie termica (heatpipe) este un dispozitiv simplu care poate realiza foarte rapid un transfer de caldura de la un punct la altul. Ele sunt adesea denumite “superconductoare” de energie termica pentru ca dispun de o capacitate foarte mare de a transfera caldura cu aproape nici o pierdere. Ideea conductelor de caldura a fost sugerata de R.S. Gaugler in 1942 dar cu toate acestea ele au aparut doar in 1962 cand G.M. Grover le-a inventat, si doar atunci a inceput o serioasa dezvoltate a lor datorita proprietatilor remarcabile de care au dat dovada. Conducta de caldura este constituita dintr-un tub sigilat facut dintr-un material cu un grad ridicat de conductivitate termica, cum ar fi cuprul sau aluminiul. O pompa de vid este utilizata pentru a elimina tot aerul existent inauntru si apoi conducta se umple intr-un anumit procent de volum cu fluidul de lucru (sau de racire), ales pentru a se potrivi cu temperatura de functionare. Fluidele folosite pot fi: apa, etanol, acetona, sodiu, mercur. Principiul de functionare se poate vedea foarte bine in imaginile de mai jos:

Odata cu aparitia procesoarelor quad core a crescut si caldura ce trebuia disipata, acest lucru ducand la necesitatea construirii unor coolere masive si performante care trebuie in primul rand sa preia foarte repede caldura generata de procesor. Heatpipe-urile au permis ca aceasta caldura sa fie preluata foarte rapid si apoi distribuita lamelelor la nivelul carora se face transferul termic cu mediu ambiant.

METODOLOGIE

Dupa cum stiti metodologia are un rol foarte important in testarea coolerelor, iar primul lucru ce trebuie sa il stabilim este scopul testului si ce vrem sa obtinem in urma acestuia. Scopul meu este acela de a determina performanta coolerelor bazata pe arhitectura si constructie si de a crea o ierarhie corecta folosind conditii de test identice. Mai jos aveti o serie de conditii pe care am incercat sa le respect cat mai bine in teste:

• open stand
• ambient constant
• aceleasi turatii pentru ventilator
• acelasi ventilator
• acelasi cpu, placa de baza, voltaje
• presiune de prindere cat mai egala (unde este posibil)
• aceeasi pasta termica
• aceleasi programe de test (compatibile cu hardware-ul)
• cooler lapuit, cpu lapuit (situatia ideala)

Lapingul este foarte necesar intr-un test de coolere deoarece fara el un cooler nu-si poate valorifica intregul potential, o baza proasta poate fi considerat defect de fabricatie. In acest test daca un cooler a avut o baza proasta a fost lapuit (unde s-a putut executa acesta operatie bineinteles). Cum nici un test nu este perfect si nu poate multumi pe toate lumea spun ca si testele in care coolerele sunt testate cum le cumparam au relevanta lor dar mai mult din punct de vedere al temperaturii obtinute in conditiile date si nu al ierarhiei coolerelor deoarece in primul rind daca le testam asa cum vin vom avea de a face cu turatii diferite pentru ventilatoare , acest fapt anuland din start lucrul pentru care am depus toate eforturile si pe care eu il consider cel mai important intr-un test in care dorim o ierarhizare corecta a coolerelor : conditiile de test identice.

Am vrut sa fac un test destul de complet si am ales sa testez cu diferite configuratii, tdp-uri si turatii. Fiind adeptul unor teste mai extreme am hotarit sa fac teste si la un tdp extrem deoarece aici se vad cel mai bine diferentele dintre coolere. Sper ca entuziastii (overclockerii) vor aprecia acest test si il vor gasi foarte util. De asemenea nu am uitat nici adeptii celeialate extreme, adica cei pentru care linistea are o importanta deosebita, pentru care am pregatit o serie de teste fanless pentru a determina ce coolere vor face fata cu bine in aceste conditii.

Temperatura in load a fost obtinuta prin rularea timp de 10 minute a programului prime 95 small fft (4 threads) dupa ce in prealabil am lasat 5 minute sistemul in desktop cu procesorul 100% liber. Pentru testele de extreme tdp si cfm rularea programului prime 95 a durat doar 5 minute (dupa ~ 4 minute temperatura se stabiliza). Inregistrarea temperaturii a fost facuta cu programul realtemp, a fost trecuta in grafic media aritmetica a temperaturilor maxime obtinute de cele 4 core-uri. Temperatura specificata in grafic trebuie sa fie cea maxima pentru a observa distanta ramasa pina la TJmax deoarece daca procesorul depaseste TJmax va intra in throttle si performanta in primul rand va avea de suferit.