Vizita la Enermax in laborator: NAXN 450W, Revo87+ 850W si Lepa G1600 testate

Scris de: , in categoria: Carcase & Surse, Featured Articles, in 25 June, 2012.

 

Metodologia de test

 

Degeaba ai aparatura performanta si precisa daca nu ai o metodologie bine pusa la punct care sa fie capabila sa arate punctele forte dar si slabiciunile fiecarei surse. Personal, nici-una din metodologiile prezente pe site-urile dedicate nu mi s-a parut a fi 100% reprezentativa. Drept urmare am gandit in cazul fiecarei surse testate 7 sarcinii, dupa cum urmeaza:

  • 10% – scenariu de sarcina mica la care cel mai probabil va fi folosita o sursa de peste 1000W in IDLE. Sursele cu electronica slaba afiseaza eficienta slaba in acest scenariu de “low-load”
  • 20% – o incarcare standard pentru certificarea 80PLUS
  • 40%, 60%, 80% – monitorizarea parametrilor sursei pe masura ce crestem sarcina aplicata
  • 100% – puterea maxima a sursei, verificarea stabilitatii precum si masurarea tuturor parametrilor. De asemenea, este o incarcare standard pentru certificarea 80PLUS
  • Overload – aspect neglijat de majoritatea site-urile dar un criteriu foarte important pentru noi. Impingem sursele la limita pana la OCP, OPP sau pana ripple-ul iese din specificatii.

In cazul fiecarui scenariu de sarcina vom masura toate amperajele si tensiunile sursei pe partea de DC, precum si zgomotul tensiunii (ripple noise) pe 4 rail-uri (doua +12v, +5v si +3.3v). Pe partea de AC vom masura factorul de corectie a tensiunii si puterea absorbita in AC, astfel putand sa calculam eficienta sursei. De mentionat ca limitele  de ripple noise specificate in standardul ATX sunt de maxim 50mV pentru +3.3v si +5v, respectiv 120mV pentru rail-urile de +12v.

Pentru cei neincrezatori trebuie sa precizez faptul ca toate sursele sunt varianta Retail, luate din depozit si desigilate in fata mea. Metodologia si incarcarile pe fiecare rail au fost stabilite de catre mine, nu am urmarit vreo logica prestabilita pentru a favoriza vreuna dintre surse.

Inca un aspect neglijat deseori este incarcarea aplicata pe un anume rail, aceasta nu trebuie facuta la plesneala sau dupa eticheta sursei. Mai exact, degeaba avem 20A pe +12V1 daca acest rail este cuplat cu mufa ATX 24 pini care are in componenta doar 2 fire +12V ce suporta maxim 7A fiecare. In total avem 14A si putem incarca pana la 15A luand in considerare toleranta de fabricatie care este undeva la 10%, dar in nici un caz 20A. Aplicand 20A nu vom face altceva decat sa suprasolicitam firele iar pe urma ne vom mira ca tensiunile pe acest rail au scazut mai mult decat pe celelalte railuri, iar oricum placa de baza nu va consuma in veci 20A (240W) prin mufa ATX :).

Acestea fiind zise este important sa cunoastem alocarea rail-urilor sursei pe mufe inainte de a le conecta la placa de test, precum si a observa pe cate fire se distribuie sarcina pentru a vedea care este amperajul maxim suportat. Astazi vom testa 3 surse de la Enermax si inainte de a le prezenta trecem in revista alocarea rail-urilor:

 

Enermax NAXN 450W

 


Enermax Revolution87+ 850W

 


Lepa G1600

 

 

Comentarii

5 comentarii la: Vizita la Enermax in laborator: NAXN 450W, Revo87+ 850W si Lepa G1600 testate

  1. Robert a scris pe:

    Frumoasa “escapada” pentru echipa lab501!

    O intrebare legata de prima sursa, care este produsa in regim OEM pentru Enermax de un alt producator… ati mai intalnit aceasta “situatie” si la alti producatori de surse consacrati?

  2. Negaterium a scris pe:

    /like

  3. Ostrog arata binisor, insa pare extrem de sensibila si “sighinasa”. Cum se simte, mai exact, carcasa?

  4. Costi a scris pe:

    Ca să fiu cârcotaș..
    A-ți ajuns la un nivel înalt. Locurile fruntașe în competiții au atras atenția brandurilor asupra voastră și sunteți invitați să luați parte la diferite emisiuni sau să testați componente noi și dați dovadă de profesionalism.. dar fiți profesionaliști până la capăt!
    Așadar: avem curent și nu amperaj, tensiune și nu voltaj!
    Detaliile astea contează la un moment.

  5. Radu a scris pe:

    La asemea curenti conteaza foarte mult grosimea firelor, care este calculata la limita. Cat despre laborator, puteti folosi un clampmetru impreuna cu un oscilocop, fara sarcina artificiala pentru a masura cu adevarat o sursa.
    Sarcina artificiala(Dummy load) se poate face din cateva sute de reziste de 10W dispuse pe o placa A4 sau A3 de cablaj, impreuna cu cateva vetilatoare de 12V

Lasa-ne un comentariu: