Metodologie testare AIO-uri si coolere pe aer 2023
Cuvant inainte
Scopul nostru ca site de review-uri si teste este acela de a prezenta produsele cat mai obiectiv posibil, parerea si concluziile noastre formandu-se in urma rezultatelor unui lung proces de testare. Pe langa cunostintele avansate pe care le-am capatat dupa cateva decade in domeniu si aproximativ 15 ani de LAB501, mai este nevoie si de aparatura specializata de test precum si de o metodologie gandita astfel incat sa fie cat mai echidistanta fara de produsele testate.
Dupa ce am vizitat mai multe laboratoare de testare surse de alimentare, in 2017 am inaugurat cu surle si trambite prima metodologie proprie de testare folosind un echipament de tip ATE. Nu a trecut mult, iar in 2018 am facut un pas in plus prin achizitionarea varfului de gama a celor de la SunMoon: SEL-9880 care poate incarca surse de alimentare pana la o putere de 3000W. Metodologia finala dupa care testam si astazi a fost finalizata in 2020 prin trecerea la o placa custom cu conectori impreuna cu trecerea la echipamente de masura de mare precizie: voltmetru Uni-T UT804, analizor de putere GW Instek GPM-8212 calibrat RENAR, osciloscop digital Tektronix TDS2002C.
Costul acestor echipamente nu este unul mic deloc, insa din punctul meu a fost necesar acest pas pentru a putea avea o imagine cat mai exacta a capabilitatilor surselor. Bine, desi nu am mai actualizat articolul, in 2023 am eliminat din masuratori linia de -12v pentru ca aceasta nu mai este folosita de cativa ani, multe surse noi nici nu o mai au inclusa (de exemplu Corsair RMx Shift / RMe / SF-L). De asemenea, folosim un tachometru Multicomp Pro pentru masurarea turatiei ventilatorului sursei odata cu crestere sarcinii induse.
Desi domeniul audio este unul cat se poate de subiectiv, in 2020 am inaugurat a noua metodologie de testare a castilor over-ear dar si in-ear prin folosirea standului de test miniDSP EARS. Pe 12 martie 2020 a aparut primul review ce folosea noua metodologie, iar de atunci avem 27 de review-uri publicate, ceea ce nu este deloc putin avand in vedere faptul ca segmentul de casti nu reprezinta activitatea noastra principala.
Unele din primele review-uri unde am simtit nevoia de a avea o metodologie bine pusa la punct a fost cea pentru procesoare si placi grafice, aceasta fiind de altfel baza LAB501 inca de la bun inceput. Cum volumul de munca a crescut exponential in ultimii ani, iar o mai bun planificare si organizare a devenit necesara, am inceput din 2020 sa publicam pe site intreaga metodologie folosita pentru testarea placilor grafice, inclusiv setarile in detaliu in cadrul fiecarui joc.
Aceasta a fost adusa la zi in 2022, odata cu aparitia pe piata a seriei Geforce RTX 4000 a celor de la Nvidia. In cazul testarii procesoarelor, pe langa reintroducerea paginii de overclocking in articolele recente, odata cu lansarea pe piata a Ryzen 9 7950X3D de catre cei de la AMD am decis retestarea tuturor procesoarelor LGA1700, AM5 precum si a singurului reprezentant al platformei AM4, Ryzen 7 5800X3D. Cu aceasta ocazie am decis si unificarea metodologiei de test pentru placile video cu cea pentru procesoare, folosind aceleasi jocuri si setari in capitolul de testare 3D.
Inca de la inceputurile lab501, nu am considerat relevante testele de performanta in cazul placilor de baza. Acest lucru se intampla in principal din cauza producatorilor placilor de baza care incearca sa triseze in testele de performanta prin ridicarea usoara a frecventei BCLK, setarea limitei de TDP mai sus decat cea specificata de Intel / AMD sau activarea din fabrica a diferitelor optiuni care cresc semnificativ performanta multicore prin setarea mai sus a frecventei pe toate nucleele.
Totusi, in conditiile in care timpul ne-a permis, am inceput din noiembrie anul trecut sa evaluam BIOS-ul, precum si potentialul de overclocking al placilor de baza testate, pe cat posibil in limita de timp alocata fiecarui review. Desi asta inseamna semnificativ mai mult timp investit pentru noi, nu am uitat spiritul si idea din care a luat fiinta lab501 odata cu publicarea primului articol in septembrie 2007, drept urmare vom incerca sa avem astfel de articole macar odata per generatie.
Metodologia testelor dedicate sistemelor de racire a purtat mult timp amprenta lui Poparamiro, majoritatea articolelor si round-up-urile de coolere si paste termice fiind realizate in mod inegalabil de el. Totusi, incepand cu 2018 haiducul nostru nu s-a mai regasit intr-o piata de coolere care se indrepta din ce in ce mai mult spre AIO-uri de consum cu o constructie din ce in ce mai fragila, dar si de domeniul overclocking-ului care se indrepta din ce in ce mai mult spre sponsorizari, binning si seeding agresiv din partea vendorilor.
Drept urmare, in ultimii ani PopaRamiro s-a concentrat pe un canal de Youtube dedicat testelor de drujbe – in cazul in care sunteti pasionati de asa ceva il puteti gasi aici. Iar din acel moment, testele de coolere AIO au trecut in sarcina mea, in timp ce colegul meu Tudor s-a ocupat de testele coolerelor pe aer. Totusi, lipsa unei metodologii unitare bine definite, dar si platformele schimbate in functie de ce aveam disponibil prin laborator, au creat imposibilitatea de a avea un sistem de referinta fix prin care sa putem compara coolerele intre ele.
Totul insa se schimba incepand de astazi, momentul in care definim o noua metodologie la care am lucrat de zor in ultimele saptamani, configuratia si structura fiind in lucru deja de cateva luni de zile. Pe pagina urmatoare putem vedea in detaliu platforma de test.
Comentarii
Cand ai un articol dedicat doar metodologiei de testare, stii ca urmeaza ceva epic!
Looking forward to it!
Spor la retestare! Sper sa reușiți sa retestati cât mai multe.